Solicitari ale reprezentantilor unor sectoare agricole

În cadrul expoziţiei de profil IndAgra, am avut ocazia să intervievez câţiva reprezentanţi ai unor sectoare agricole, respectiv cel ovin, pomicol şi legumicol, iar unii dintre aceştia au avut chiar posibilitatea să solicite dlui Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, măsuri care să conducă la rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă.

---

Dinu Polifronie, vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, a cerut realizarea unui program care să sprijine sectorul ovin de carne şi creşterea subvenţiei pe cap de animal. „Am solicitat sprijinirea oii de carne în acelaşi mod cum este susţinută şi vaca de carne în zonele defavorizate. Sectorul ar trebui considerat prioritar, deoarece în viitor accentul se va pune pe oaia de carne, ştiind faptul că se apropie o criză alimentară mondială. Anul acesta ne-am confruntat cu mari probleme, furajele au fost cu până la 40% mai scumpe decât în anii precedenţi şi sperăm să ni se acorde cei 2 euro în plus la subvenţie”, a spus dl Polifronie. Potrivit acestuia, spre deosebire de alte sectoare zootehnice care au cunoscut o scădere a numărului de animale, cel ovin a înregistrat o creştere a efectivului. La ora actuală, România are 9 milioane de oi, ceea ce o plasează pe locul 3 în Europa.

Din partea sectorului pomicol a vorbit Emil Farago, preşedintele Societăţii Agricole a Producătorilor de Mere Dedrad - Batoş, care a abordat subiectul întineririi plantaţiilor pomicole. „Am dori să existe un program care să sprijine întinerirea plantaţiilor pomicole similar cu cel actual pentru reconversia plantaţiilor viticole şi care a avut un real succes. Considerăm că este necesar un astfel de program pentru că fondurile pre- şi postaderare nu au avut efectul scontat. 80% din plantaţiile pomicole din România sunt îmbătrânite, iar producătorii nu pot face faţă concurenţei. Din 2014, din banii care vin pentru Pilonul II se va putea crea un program special pentru pomicultură, dar pentru aceasta trebuie să existe voinţă politică şi decidenţii să realizeze că este necesar un astfel de program. Noi am solicitat de ceva vreme realizarea programului şi am depus toate materialele care să susţină un astfel de demers. Investiţiile în pomicultură sunt extrem de mari. De exemplu, o plantaţie superintesivă de măr, cu sistem de irigaţii şi plasă antigrindină, ar costa în jur de 35-40 mii euro/ha. În România se face performanţă pe cel mult 40.000 de hectare din suprafaţa totală cultivată cu livezi”, a afirmat dl Farago. Acesta a mai spus că anul 2012 a fost unul dificil, din cauza secetei producţiile au fost mici şi ar fi dorit ca reprezentanţii Ministerului Agriculturii să fi luat în considerare acest aspect şi în cadrul programului „fructe în şcoli”. „Programul a fost demarat în urmă cu 3 ani, este un program bun, copiii au acces la mere şi o parte din producătorii din România îşi pot valorifica producţia. În primii 2 ani, greutatea minimă a merelor era de 90 g, iar anul acesta este de 110 g. Din păcate, cei de la Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor Publice nu au înţeles că acest an a fost unul dificil pentru pomicultori”, a adăugat dl Farago.

Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume Fructe Matca, a vorbit despre revendicările sectorului pe care îl reprezintă. „În primul rând, cerem reducerea TVA la cel puţin 9%, pentru că suntem singura ţară din Uniunea Europeană care are TVA de 24%. Agricultorii din alte ţări ale UE beneficiează de TVA diferenţiat. O altă problemă a sectorului este evaziunea fiscală. Acest fenomen ne sufocă şi ne împiedică să ne dezvoltăm, iar din această cauză mulţi renunţă la legumicultură. Grupurile de Producători nu funcţionează din cauza politicilor fiscale şi la nivelul ţării mai există încă 7, dar şi acestea riscă să-şi piardă recunoaşterea. În cadrul grupului de producători, pentru demararea investiţiilor primeşti sprijin de 75% de la UE, 50% de la bugetul naţional şi 25% este partea ta de cofinanţare. Pe hârtie sună bine, dar, din păcate, nu şi în practică. Personal, am dorit să implementez un proiect în valoare de 1,4 milioane de euro care consta în construcţia unui depozit modern, cu linie de spălare, ambalare şi stocare, însă nu am putut să asigur partea mea de cofinanţare. Totodată, am dori să ni se acorde şi ajutorul de minimis”, a susţinut dl Croitoru. Acesta a anunţat că în curând se va înfiinţa Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România, din care vor face parte doar micii fermieri şi care va crea un program cu toate măsurile necesare, care să ducă la dezvoltarea acestui sector.

Ana MUSTĂŢEA