Cătălin Popescu, fermier din comuna Cobadin, județul Constanța, lucrează în cadrul societății sale o suprafață agricolă de 300 de hectare, iar seceta din anul 2020 l-a determinat să schimbe modul în care practică agricultura, făcând pași importanți în direcția trecerii de la sistemul convențional de producție la cel bio-regenerativ. O atenție deosebită îi acordă solului pentru că acesta reprezintă baza recoltelor prezente și viitoare.
Fermierul ialomițean este și coordonator al grupului de lucru „Agricultura bio-regenerativă” din cadrul think-thank-ului Agrinnovator – un program inițiat și susținut de Clubul Fermierilor Români.
„Sunt studii care arată că în România se pierd anual peste 100 milioane de tone de sol fertil. Agricultura regenerativă poate avea un impact benefic și poate schimba imaginea agriculturii din România. Eu am o vorbă: hai să nu ne mai uităm tot timpul în sus – ca să vedem dacă plouă ci și în jos, la sol. Solul este un organism viu și trebuie tratat ca atare. În el trăiesc microorganisme a căror viață o influențăm, negativ sau pozitiv, prin modalitățile pe care noi le alegem ca să practicăm agricultura. În condițiile în care fermierii se confruntă adesea cu lipsa precipitațiilor – în special cei din sudul și estul României iar sistemul de irigații nu este bine pus la punct nu ne rămâne decât să acordăm solului o importanță mai mare. Observăm schimbările climatice, problemele cu poluarea, eroziunea solului etc și, din păcate, agricultura contribuie la încălzirea globală. Într-adevăr, agricultura generează emisii de carbon dar poate, totodată, să sechestreze carbon la nivelul solului, iar de la acest lucru se poate porni pentru a dezvolta o industrie în acest sens; astfel pot apărea foarte multe oportunități pentru agricultori și modalități de suplimentare a veniturilor acestora. La nivel global nu există o definiție a agriculturii bio-regenerative reglementată, însă ea poate fi considerată o alternativă la agricultura convențională, cu un impact mai redus asupra mediului, ba chiar unul benefic. Cum putem implementa agricultura regenerativă la nivel de fermă? Am văzut că puțini cunosc acest termen, dar mulți fermieri au făcut deja pasul către o astfel de agricultură pentru că au renunțat la arătură și efectuează lucrări minime ale solului iar această schimbare în modul de prelucrare a solului reprezintă unul dintre principiile de bază ale agriculturii regenerative. Finanțările disponibile în perioada următoare se vor îndrepta foarte mult către protecția mediului. Pe piață au apărut certificatele de carbon care pot genera un venit suplimentar agricultorilor și agricultura regenerativă poate contribui în această privință. Dacă oameni tineri, cu idei noi, ne vom asocia, putem avea rezultate bune și putem să dăm valoare produselor obținute practicând agricultura regenerativă. Putem oferi un exemplu atât local, regional, european și poate chiar mondial pentru că agricultura regenerativă este o nișă la ora actuală.”
Fermierul a eliminat aproape în totalitate lucrările de arat și societatea sa face parte dintr-un grup de ferme care totalizează o suprafață de agricolă de 1.500 ha. Pentru protecția culturilor, Popescu s-a orientat către produse de protecție biologice și a renunțat la cele chimice de sinteză. De asemenea, la lucrările de fertilizare, atât cele de bază cât și cele foliare, utilizează produse organice. Totodată, pentru restructurarea și regenerarea solului utilizează tehnici și tehnologii agricole specifice. După seceta din 2020 a început să înființeze culturi regenerative pentru a îmbunătăți calitatea solului.
„Lucrez cu bacterii și ciuperci pentru că ele sunt producătoare de viață în sol.” În momentul de față, Cătălin Popescu practică tehnologia strip-tillage, respectiv cultivarea terenului în benzi, însă ambiția sa este de a înființa culturi agricole în sol nepregătit – tehnologia no-tillage.
O parte din producția agricolă o obține în sistem ecologic și consideră că în viitor rezultatele vor fi mult mai vizibile în zona biodiversității și restructurării solului.
Ana Ioniță
