Sorgul - o cultură cu remarcabile calităţi nutriţionale!

Astăzi, cultivarea sorgului a evoluat devenind o alternativă excelentă la porumb în condiţii de secetă, fiind numit şi „cămila vegetală“. Motivele sunt numeroase. În primul rând, efectele încălzirii globale şi nevoia de a conserva resursele de apă sunt evidente încă de acum câţiva ani. În al doilea rând, 80% din suprafeţele cultivate în Europa de Est nu sunt dotate cu sisteme de irigaţii.

Sorgul, a cincea cereală cultivată în lume, după porumb, orez, grâu şi orz, se poate dezvolta cu mai puţin de 50% din necesarul de precipitaţii, pe timpul perioadei de vegetaţie, faţă de porumb. Studiile arată că porumbul trebuie să producă cu 10% mai mult decât sorgul pentru acelaşi profit adus fermierului. Este foarte rezistent la secetă, perfect adaptat condiţiilor climatice din ţară, iar necesarul de fertilizanţi şi tratamente chimice este mai redus decât la cultura de porumb. Este o potenţială variantă pentru cultura a II-a.

Compoziţia nutriţională a sorgului în hrana pentru animale

Studiile arată că sorgul poate înlocui integral hrana pentru animale având calităţi nutriţionale egale sau mai mari ca ale porumbului. Digestibilitatea sorgului este de aproximativ 86% din substanţa uscată. Are un nivel de proteină mai ridicat comparativ cu cel al porumbului. > Amidonul şi grăsimile. Conţinutul în amidon şi grăsimi al sorgului este similar cu cel al porumbului. Mai mult decât atât, avantajul sorgului este conţinutul ridicat de proteină. De asemenea, este o sursă de vitamine solubile. > Valoarea energetică. Energia digestibilă a sorgului este destul de ridicată, de aproximativ 86% din substanţa uscată (SU), precum şi digestibilitatea proteinelor şi a aminoacizilor. Flexibilitatea oferită de sorg în formularea reţetelor permite nutriţionistului să scadă costurile şi să menţină acelaşi spor de creştere. Pentru creşterea porcinelor, digestibilitatea energiei din sorg este practic egală cu cea a porumbului: 3.931 kca/kg SU la sorg, comparativ cu 3.924 kcal/kg SU la porumb (sursa INRA), iar pentru scroafe: sorg - 4.002 kcal/kg SU, porumb - 4.081 kcal/kg SU (sursa INRA). Introducerea sorgului în hrana suinelor a ajuns la 50%. Conţinutul de grăsimi al sorgului este similar cu cel al porumbului, dar cu profilul de acizi graşi mai bun. Profilul de acizi graşi din raţia porcilor influenţează calitatea carcasei. Substanţele grase din sorg conţin mai puţine grăsimi nesaturate. Avantajul sorgului comparativ cu porumbul a fost confirmat de cercetători. Boabele de sorg au un conţinut ridicat de fosfor.

Pentru puii de carne, cele mai folosite cereale în raţia furajeră sunt: porumbul, grâul, orzul, orezul şi sorgul. Pe lângă asta, sorgul este produsul cerealier cu cea mai mare valoare energetică. Digestibilitatea proteinelor şi nivelul aminoacizilor sunt aproape identice pentru sorg şi porumb. Unele studii au arătat că sorgul boabe poate fi încorporat în hrana animalelor întreg, nezdrobit, fără să cauzeze pierderi legate de digestibilitate. De asemenea, se pot introduce până la 55% de sorg în reţetele furajere ale curcanilor şi până la 70% în cele ale puilor de carne şi ale găinilor ouătoare. În furajarea bovinelor pentru carne, cerealele sunt cea mai uzuală sursă de energie. Prezenţa amidonului are un rol esenţial în creşterea performanţelor la animale. Prin urmare, conţinutul ridicat de amidon din sorg, care este la acelaşi nivel cu cel al porumbului, îl face util în furajul destinat îngrăşării bovinelor. Sorgul fermentează mai încet decât celelalte cereale, dar, cu toate acestea, rata calculată a digestiei proteinelor brute, a amidonului şi a substanţei uscate este aceeaşi atât pentru porumb, cât şi pentru sorg (Herrera - Saldana, 1990). Sorgul conţine mai multă proteină brută decât porumbul. În furajarea bovinelor pentru lapte, orzul, grâul, porumbul şi sorgul boabe reprezintă surse potenţiale de energie. Sorgul este o cultură preferabilă când resursele de apă ale zonei sunt limitate. Cerealele reprezintă sursa principală de amidon în hrana vacilor pentru lapte în vederea obţinerii unui nivel ridicat al producţiei de lapte. Prezenţa amidonului în rumenul rumegătoarelor este primul pas pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea producţiei de lapte. În acest caz, boabele de sorg sunt o sursă foarte importantă de amidon. Fermentarea sorgului este mai lentă decât în cazul altor produse cerealiere, dar este completă după 48 de ore de la introducerea în rumen.

Aspecte particulare în cunoaşterea sorgului pentru boabe

Zdrobirea este un aspect important pentru a securiza digestibilitatea sorgului, prin asigurarea unei dimensiuni optime de 2 mm a spărturilor. Zdrobirea este un aspect important în asigurarea digestibilităţii sorgului. Boabele de sorg au aceleaşi cerinţe legate de prelucrare precum cele de porumb. Mărimea particulei din măcinătura de sorg este foarte importantă pentru disponibilizarea elementelor nutritive necesare puilor de carne. Zdrobirea excesivă a boabelor de sorg ar putea provoca încrucişarea compuşilor chimici şi poate reduce cantitatea de nutrienţi disponibili. Reţineţi că particulele de 2 mm din măcinătura de sorg cresc nivelul de digestibilitate ai principalilor aminoacizi, în comparaţie cu particule având 4 mm. Diversitatea culorilor şi a tipurilor de boabe de sorg este foarte importantă. Fermierul are la dispoziţie o gamă variată de tipuri de boabe de sorg din care poate alege pentru animalele sale.

De ce crescătorii de animale preferă porumbul în detrimentul sorgului?

O lipsă a sorgului de pe piaţă creează un dezechilibru. De aceea este necesar să producem mai mult sorg pentru securizarea şi stabilizarea industriei. În mod categoric, nutriţioniştii şi fabricanţii de nutreţuri combinate agreează faptul că sorgul are locul lui în hrana animalelor, având o calitate deja demonstrată. Mai mult de-atât, economiile pot fi realizate prin utilizarea sorgului în reţete, păstrând în acelaşi timp un nivel ridicat al calităţilor nutriţionale. Pe de altă parte, principala grijă a fabricanţilor de nutreţuri combinate este lipsa sorgului boabe din piaţă, care prezintă riscul unui dezechilibru al reţetelor. În mod normal, reţeta trebuie calculată pentru întregul an, iar cantităţile de sorg boabe disponibile pe piaţă nu sunt suficiente. De aceea, în acest moment, sorgul este utilizat mai puţin în comparaţie cu porumbul.

Hibrizii de sorg cu boabe albe şi roşii EURALIS prezintă toate calităţile necesare pentru utilizarea în furaje. Calitatea optimă a boabelor pentru folosirea acestora de către fabricanţii de nutreţuri combinate este principalul obiectiv al companiei în ameliorarea culturii de sorg. EURALIS deţine în România un portofoliu variat de sorg format din patru hibrizi cu boabe roşii, doi hibrizi cu boabe albe şi un hibrid pentru siloz. Mai mult decât atât, în primăvara anului 2016 a lansat pe piaţă cel mai nou hibrid de sorg pentru siloz, BMR Gold X (sorg cu nervura mediană a frunzelor de culoare maro), având înălţimea plantei cuprinsă între 200 şi 250 cm. Acest hibrid de sorg siloz are pretabilitate excelentă pentru a fi utilizat în zootehnie datorită următoarelor caracteristici: palatabilitate excelentă, digestibilitate foarte mare (60%) şi conţinut ridicat de zaharuri solubile (22%). BMR Gold X se pretează la cosit pentru obţinerea fânului şi reprezintă o soluţie excelentă pentru cultura a II-a. Are un potenţial de producţie de până la 80.000 kg masă verde/ha, iar în condiţiile de cultură ale anului 2015 s-au obţinut, în România, producţii de peste 70.000 kg masă verde/ ha. Densitatea recomandată la semănat este de 280.000 de boabe germinabile/ha.

---