Sortimentul de soiuri de prun

Pentru satisfacerea cerinţelor de consum din mica gospodărie, sortimentul de soiuri de prun este mai amplu şi cuprinde un număr mai mare de soiuri, diferite ca epocă de coacere şi ca mod de valorificare a fructelor. N. Cepoiu consideră că dintre acestea, o folosinţă mai mare o au soiurile: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan, Pescăruş, Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath. Pentru livezile comerciale, cele mai căutate soiuri de prun cu fructul mare sunt: Diana, Silvia, Vâlcean, Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia.

---

Sortimentul de soiuri pentru grădinile familiale
Timpurie Rivers - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, care rodeşte pe buchete. Fructul este mijlociu ca mărime, globulos, vânat-violaceu, acoperit cu o pruină grosieră albastră. Pulpa este semiaderentă, dulce-acidulată şi slab aromată. Maturarea fructelor se manifestă la începutul lunii iulie.

Carpatin - pomul are o vigoare mijlocie spre mică şi un schelet puternic, garnisit uniform cu buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, sferic alungit, albastru închis, acoperit cu o pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, cu gust echilibrat. Maturarea fructelor se realizează la sfârşitul lunii iulie.

Tuleu timpuriu - este un soi precoce, de vigoare supramijlocie, cu fructificarea pe buchete. Fructul este mijlociu ca mărime, ovoid şi colorat în vânăt-violaceu, cu pruină albastră. Pulpa este neaderentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc între 25 iulie şi 5 august.

Minerva - pomii au vigoare mică-mijlocie, coroana piramidală şi fructificarea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mijlociu, ovoid, uşor asimetric, de culoare vânătă-violacee şi pruină grosieră, albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, consistentă şi suculentă. Maturarea fructelor are loc la 6-8 zile după coacerea prunelor din soiul Tuleu timpuriu.

Renclod Althan - pomii sunt de vigoare mare şi rodesc pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare şi foarte mare, globulos şi colorat în roşu-carmin, cu o pruină roşcatalbăstruie. Pulpa este neaderentă, dulce, fin acidulată şi aromată. Maturarea fructelor are loc după 15 august.

Agen - pomii au vigoare mijlocie, coroană sferic-turtită şi rodirea pe buchete. Fructul este mic spre mijlociu, invers-ovoid şi roz-violaceu, acoperit cu o pruină groasă, violacee. Pulpa este semiaderentă şi foarte dulce. Maturarea fructelor are loc în prima jumătate a lunii septembrie.

Pescăruş - pomul este semiviguros, cu coroană invers-conică şi fructificarea pe buchete. Fructul este mijlociu spre mare, ovoid-asimetric, de culoare vânătă inchisă, acoperit cu o pruină grosieră, cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc cu puţin timp înainte de coacerea prunelor din soiul Tuleu gras.

Tuleu gras - pomii sunt viguroşi şi formează coroane piramidale. Fructifică pe ramuri mijlocii. Are lemnul fragil şi este incompatibil cu corcoduşul. Fructul este mijlociu sau mare, elipsoidal şi colorat în violet închis, cu pruină albastră. Pulpa este neaderentă, dulce şi armonios acidulată. Maturarea fructelor are loc între 15 şi 30 august.

Dâmboviţa - pomul are vigoare mare, coroană invers-conică şi rodirea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare, ovoidal, vânăt închis, acoperit cu o pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc la câteva zile după cea a prunelor din soiul Tuleu gras.

Gras ameliorat - pomii cresc viguros şi rodesc pe ramuri mijlocii şi lungi. Fructul este mijlociu spre mare, sferic, de culoare vânăt-roşcată, cu o pruină groasă, violacee. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, dulce, slab acidulată şi cu o aromă fină. Maturarea fructelor are loc în prima jumătate a lunii septembrie.

Vinete româneşti - pomul este de vigoare medie, cu coroană elipsoidală şi fructificare pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, elipsoidal, vânăt închis, cu o pruină albastrui-albicioasă. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, zemoasă, dulce, plăcut acidulată. Maturarea fructelor se produce în a doua decadă a lunii septembrie.

Gras românesc - pomul este viguros şi formează o coroană elipsoidală. Ramurile de schelet sunt puternice şi garnisite uniform cu buchete şi ramuri mijlocii subţiri şi elastice. Fructul este mijlociu ca mărime, sferic, mov închis, acoperit cu o pruină albastru-albicioasă. Pulpa este aderentă, verzui-gălbuie, dulce sau foarte dulce, lipsită de aciditate şi aromă. Maturarea fructelor începe spre sfârşitul lunii septembrie şi continuă pe tot parcursul lunii octombrie (Cepoiu şi colab., 1998).

Anna Spath - pomii au vigoare mijlocie sau mare, coroană invers piramidală şi rodire pe buchete şi, mai rar, pe ramurile mijlocii. Fructul este mare, sferic, colorat în vânăt-negricios, cu o pruină fină, de culoare albastru deschis. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă şi cu un gust echilibrat. Maturarea fructelor are loc în aceeaşi perioadă cu cea a prunelor din soiul Gras românesc.

Sortimentul de soiuri de prun pentru livezile comerciale
Diana - pomul este de vigoare medie, cu coroană globuloasă şi fructificarea pe ramuri mijlocii şi lungi. Fructul este mare, globulos, colorat în albastru deschis şi acoperit cu o pruină cenuşiu-albăstruie. Pulpa este neaderentă, verde-gălbuie, consistentă şi cu gust plăcut. Maturarea fructelor are loc la începutul lunii iulie.

Silvia - pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană piramidală şi fructificare pe buchete. Fructul este mare, elipsoidal, vânăt-violaceu, cu pruină cenuşiualbăstruie. Pulpa este neaderentă, albgălbuie, cu gustul foarte plăcut. Maturarea fructelor are loc la 1-2 săptămâni după cea a prunelor din soiul Tuleu gras.

Vâlcean - pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană invers piramidală şi rodirea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare sau foarte mare, sferic turtit, de culoare vânăt închis, cu pruină albicioasă. Pulpa este neaderentă, portocalie, crocantă, cu gust dulce, plăcut. Maturarea fructelor are loc la sfârşitul lunii iulie.

Centenar - pomul creşte moderat şi formează o coroană globuloasă. Rodeşte pe buchete şi destul de rar (când pomii sunt tineri) pe ramuri mijlocii. Fructul este mare, invers-ovoid şi de culoare albastră, cu pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, alb-verzuie şi cu un gust echilibrat. Maturarea fructelor se produce cu două săptămâni înaintea soiului Tuleu gras.

Stanley - pomul creşte potrivit de viguros şi formează o coroană rară, invers piramidală. Rodeşte pe buchete. Fructul este mare sau foarte mare, ovoid, vânăt închis la culoare şi pruină albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-aurie, fermă, dulce şi plăcută. Maturarea fructelor se face la sfârşitul lunii august şi început de septembrie.

Record - pomul este de vigoare mijlocie, coroana invers-conică şi cu fructificarea pe buchete. Fructul este mare şi foarte mare, sferic-alungit, vânăt închis, cu pruină albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, crocantă şi cu gust echilibrat. Maturarea fructelor are loc la câteva zile după soiul Tuleu gras.

Vinete de Italia - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, cu coroană sferic-turtită, rodeşte pe buchete, pe ramurile mijlocii şi lungi. Fructul este mare, ovoid şi colorat în albastru-violet (aproape negru), cu pruină fină, albăstruie. Maturarea fructelor are loc la sfârşit de septembrie, început de octombrie.

Soiurile Timpurie Rivers, Diana, Carpatin, Centenar, Silvia, Minerva şi Stanley se consumă în stare proaspătă; Agen şi Gras românesc se folosesc pentru obţinerea unor distilate de marcă, în timp ce soiurile Renclod Althan, Pescăruş, Dâmboviţa, Record, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Vânăt de Italia şi Anna Spath sunt soiuri pretabile pentru consum proaspăt şi prelucrare industrială (prin deshidratare, congelare etc.).

Portaltoii prunului
Soiurile de prun din sortiment se altoiesc pe corcoduş şi pe prunul franc.

Corcoduşul - este portaltoiul principal al prunului. Se înmulţeşte prin sămânţă sau butaşi lemnificaţi. În majoritatea cazurilor, soiurile de prun se altoiesc pe puieţi proveniţi din sâmburi recoltaţi de la diferite forme de corcoduş. Drept urmare, în livadă se observă că unii pomi cresc mai viguroşi şi sunt mai longevivi, în timp ce alţii au o talie redusă şi după 5-6 recolte se usucă, din cauza unei afinităţi reduse dintre altoi şi portaltoi (Stanley, Gras românesc şi Tuleu gras). Pentru a preveni aceste neajunsuri, este de dorit ca sâmburii necesar obţinerii de portaltoi să fie recoltaţi numai de la formele de corcoduş compatibile cu soiurile de prun care se altoiesc. Datorită condiţiilor naturale în care s-a format, corcoduşul se adaptează relativ uşor pe solurile grele, uşoare sau nisipoase, secetoase sau cu exces temporar de umiditate. În România a fost selecţionat corcoduşul T 163, care se înmulţeşte uşor prin butaşi lemnificaţi şi asigură o dezvoltare uniformă a pomilor în livadă.

Prunul franc - în diferite zone din ţară au fost identificate şi omologate ca portaltoi (pentru prun) diferite tipuri locale de prun, cum ar fi: P.F. Roşior Varativ, P.F. Renclod verde. P.F. Voineşti B şi Oteşani 8.

P.F. Roşior - este recomandat pentru zona dealurilor Subcarpaţilor Meridionali, pe solurile grele, argiloase şi subţiri. Are afinitate cu toate soiurile de prun, cărora le imprimă vigoare mare şi o fructificare timpurie.

P.F. Renclod verde - este destinat pentru zona colinară a Moldovei şi pentru soiurile de prun incompatibile cu corcoduşul. Pomii altoiţi pe acest portaltoi au o vigoare mare de creştere şi o fructificare timpurie (din anul IV de la plantare).

P.F. Voineşti B - răspunde mai bine pe dealurile mici şi mijlocii din zona subcarpatică a Munteniei. Are afinitate cu toate soiurile de prun şi imprimă pomilor o vigoare submijlocie.

P.F. Oteşani 8 - s-a adaptat foarte uşor pe dealurile mijlocii ale Subcarpaţilor Meridionali, cu soluri grele şi un conţinut ridicat de argilă. Are afinitate cu toate soiurile de prun şi imprimă pomilor o vigoare mică şi o intrare pe rod timpurie (anul III de la plantare).

Victor VĂTĂMANU