«Specificitatile Romaniei sunt reflectate in propunerea de reforma a PAC»

La conferinţa din 21 aprilie, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene în România, cu ocazia celebrării a 50 de ani de politică agricolă comună, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, a vorbit despre importanţa acestei politici la nivel comunitar, singura cu caracter economic de la nivelul Uniunii Europene, şi despre principalele linii directoare propuse în cadrul reformei PAC 2014 -2020.

---

1962, anul constituirii PAC

În discursul de deschidere, comisarul european a trecut în revistă obiectivele politicii agricole comune, precizand că de-a lungul celor 50 de ani de PAC, acestea au fost adaptate în funcţie de cerinţele şi de nevoile societăţii europene.

„La crearea Politicii Agricole Comune, obiectivele principale erau creşterea productivităţii şi asigurarea aprovizionării pieţelor europene cu produse agroalimentare în cantitate suficientă şi la preţuri accesibile pentru consumator, asigurand în acelaşi timp un nivel de venit rezonabil pentru agricultori. în timp, aceste obiective au evoluat, astăzi punandu-se accent, în plus faţă de ce am enumerat, pe o mai bună gestionare a resurselor naturale şi pe o contribuţie a acestei politici la dezvoltarea mediului rural european, în ansamblul său, dincolo de sectorul agricol şi chiar dincolo de activitatea economică din mediul rural”, a afirmat dl Dacian Cioloş. Acesta a subliniat importanţa menţinerii Politicii Agricole Comune, în condiţiile în care statele noi aderate la UE sunt caracterizate printr-un potenţial agricol incă neexploatat şi de o populaţie numeroasă care trăieşte în mediul rural.

„Pentru această parte a Uniunii Europene care a aderat recent şi care este caracterizată printr-un potenţial agricol semnificativ, printr-o zonă rurală importantă, cu o populaţie rurală insemnată, Politica Agricolă Comună se justifică cel puţin din acest punct de vedere, ea fiind o politică de viitor şi nu doar una care aparţine trecutului şi istoriei”, a susţinut oficialul european.

„Din această perspectivă, 2012 este un an important pentru că pregătim o nouă reformă a PAC, care pentru prima dată integrează cu drepturi depline în procesul decizional şi această nouă parte din UE”, a adăugat dl Cioloş.

O singură politică pentru mai multe agriculturi europene

Reforma PAC, dezbătută de Consiliul de Miniştri şi de Parlamentul European pe baza propunerilor făcute de CE, are ca obiective asigurarea securităţii alimentare atat sub aspect cantitativ şi calitativ, cat şi al diversităţii, iar gestiunea resurselor naturale constituie una dintre provocările importante ale viitoarei Politicii Agricole Comune.

„Prin această reformă pe care o pregătim, dorim să avem o Politică Agricolă Comună, pentru o agricultură europeană diversă, deoarece contextul în aceşti ultimi ani s-a schimbat la nivel european şi nu mai putem vorbi de o agricultură europeană, ci de agriculturi europene care au potenţial divers, structuri diverse, dar care tocmai prin complementaritatea lor trebuie să asigure forţa a ceea ce inseamnă sectorul agroalimentar european în Europa şi la nivel mondial. Ambiţia noastră este aceea ca toate cele 27 de state membre, şi în viitorul apropiat 28, să se poată regăsi în această viitoare Politică Agricolă Comună”, a precizat comisarul european pentru Agricultură. în cadrul conferinţei, oficialul european a afirmat că în propunerea de reformă a CE sunt reflectate specificităţile agriculturii romaneşti şi că Romania este unul dintre puţinele statele membre care beneficiează de o creştere a alocării bugetare prin PAC. „Specificităţile Romaniei sunt reflectate în această propunere de reformă în mod explicit şi implicit. Romania este unul dintre statele care beneficiează de o creştere a alocării bugetare, cel puţin pentru plăţile directe. Este vorba de un plus de circa 3 mld. euro pentru următoarea perioadă bugetară 2014-2020 pentru plăţile directe din Romania, conform propunerii făcute de CE”, a susţinut comisarul Cioloş. Potrivit acestuia, această creştere a alocării se realizează printr-o reechilibrare a plăţilor directe pe care Comisia Europeană a propus-o, o reechilibrare care este „limitată atat de posibilităţile bugetare, cat şi de posibilităţile şi contextul politic”. „Discuţiile privind PAC şi realocările bugetare au loc în acelaşi timp cu discuţia privind bugetul global al UE. De aceea, cred că este important ca Romania să-şi construiască prioritizări strategice şi alianţe specifice în negocierile pe buget”, a afirmat dl Cioloş.

Un «meniu larg» de oportunităţi

În opinia comisarului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, viitoarea PAC stabileşte noi oportunităţi de dezvoltare şi dă dovadă de realism politic, recunoscand că apropierea nivelului plăţilor directe intre diferitele state membre este un proces care trebuie să continue. Dincolo de propunerea de buget a Politicii Agricole Comune, Comisia Europeană a dorit ca prin această reformă să asigure o nouă legitimitate a PAC în percepţia publică.

„Este politica europeană cu alocarea bugetară cea mai importantă. Sunt bani de la contribuabili care se duc spre sectorul agricol şi este esenţial ca aceia care contribuie la acest buget să inţeleagă ceea ce se realizează cu aceşti bani şi care este beneficiul societăţii privind utilizarea acestor fonduri. Am dorit prin această reformă să asigurăm o reorientare a plăţilor directe şi o mai bună ţintire a utilizării acestora, pentru a acoperi pe de o parte această diversitate pe care o regăsim în agriculturile europene şi pe de alta pentru a asigura o mai bună transpareţă a utilizării acestor fonduri. De aceea, în definiţia plăţilor directe veţi găsi că o parte se indreaptă pentru susţinerea directă a veniturilor agricultorilor, iar cealaltă parte din plăţile directe este legată de anumite practici agricole favorabile pentru mediu. Vor fi bani care urmează să fie destinaţi sprijinirii tinerilor fermieri în primii ani după instalare, va exista o schemă simplificată de plată pentru micii fermieri, o susţinere specifică pentru zonele defavorizate. Este un meniu larg care va permite statelor membre să-şi construiască abordări de politică agicolă, ţinand cont de specificităţile naţionale, dar contribuind în acelaşi timp la atingerea unor obiective comunitare”, a afirmat comisarul european Dacian Cioloş. Un alt element important în procesul de legitimare a PAC amintit de dl Cioloş a fost acordarea fondurilor doar fermierilor activi, cei care deşfăşoară activitate agricolă. în privinţa plafonării plăţilor directe, comisarul a precizat că doar partea care este justificată ca o susţinere directă va fi supusă limitării, iar fondurile rezultate în urma acestei plafonări vor rămane în statul membru respectiv, urmand să fie folosiţi pentru alte instrumente de susţinere financiară din PAC.

„Fermelor mari li se va aplica această plafonare şi după un calcul făcut cred că în Romania vor fi cateva zeci de exploataţii care au peste 2.000-2.500 ha, dar şi aceste ferme vor beneficia de modalităţi de susţinere financiară, mai ales pentru investiţii, inovare şi aplicarea rezultatelor cercetării agricole în practică”, a precizat dl Cioloş. în reforma PAC este propusă o schemă simplificată pentru fermele de dimensiuni mici, care vor beneficia în perioada bugetară 2014-2020 de o sumă fixă, stabilită de fiecare stat membru în parte.

„În funcţie de cum va defini Romania aceste ferme mici, ar putea fi vorba de cateva sute de mii de beneficiari ai acestei scheme simplificate, pentru care controalele se vor reduce la minimum, iar acest lucru inseamnă că Agenţia de Plăţi va putea să termine în timp controalele şi să efectueze plăţile fără intarzieri şi fără risc de eroare. în paralel cu schema simplificată de plată directă pentru fermele mici, pentru a nu incita ca acestea să rămană în activitate doar pentru a avea această subvenţie, am propus şi existenţa unei scheme complementare de restructurare pentru aceste ferme mici. Fermele mici sau agricultorii care deţin o fermă mică şi care nu doresc să-şi continue activitatea agricolă nu vor fi incurajaţi prin această subvenţie să o facă, pentru că va exista un sprijin financiar posibil prin PNDR, ceva mai consistent, pentru cei care renunţă la activitatea agricolă din motive de varstă sau de reorientare profesională. Prin aceste două scheme dorim să oferim posibililitatea statelor membre să accelereze procesul de restructurare în agricultură şi în funcţie de ceea ce agricultorii işi doresc”, a spus dl Cioloş.

Pregătirea României privind PAC

În privinţa pregătirii Romaniei vizavi de viitoarea Politică Agricolă Comună, dl Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a precizat că este necesară o viziune integratoare a dezvoltării agricole în Romania pe sectoare, regiuni, eventual pe structuri de producţie, pentru ca Romania să poată să facă cele mai bune alegeri privind utilizarea oportunităţilor care există prin Politica Agricolă Comună.

„Aş vedea rolul unei strategii care să incurajeze fermierii să investească în inovare, modernizare, în creşterea nu doar a productivităţii, dar şi a capacităţii de stocare şi a prezenţei directe pe piaţă. Dincolo de nivelul plăţilor directe pentru fermele cu potenţial de producţie, cele mari, este un element esenţial. Există un potenţial de producţie neutilizat în Romania dacă vom compara agricultura cu cea ale statelor membre care folosesc de mai mult timp PAC şi cred că tocmai acest rezervor de productivitate neutilizat incă poate să contribuie la dezvoltarea agiculturii din Romania, valorificand direct pe piaţă această producţie”, a afirmat comisarul european oficialul pentru Agricultură.

Cu privire la problematica fermelor mici, oficialul european a precizat că aceasta trebuie tratată în mod specific, pornind de la specificul sectorial, dar şi de la specificul acestor ferme şi orientarea lor către o producţie cu o mai bună valoare adăugată, cum sunt cele ecologice sau tradiţionale, şi care să fie valorificate prin circuite scurte de comercializare. „In paralel cred că ar fi utilă şi o abordare sectorială sau incrucişat sectorial-regională, pentru a vedea ce instrumente specifice pe care le vom regăsi în viitoarea PAC pot fi folosite pentru a susţine restructurarea specifică a unui sector sau altul pornind şi de la un specific regional”, a menţionat dl Cioloş. în opinia comisarului european, scoaterea la lumină pe piaţă a producţiei agricole şi incurajarea asocierii producătorilor, în paralel cu dezvoltarea unor structuri de consultanţă, constituie alte elemente pe care Romania ar trebui să le ia în considerare.

„Exploataţiile agricole care nu comercializază transparent producţia pe care o realizează nu vor putea folosi nici fondurile europene eficient. Pentru a putea folosi bani publici, trebuie să dovedeşti că eşti eficient, or, dacă eşti eficient şi rentabil în practică prin ceea ce produci şi vinzi, iar pe facturi dovedeşti că nu eşti eficient, nu poţi utiliza fonduri europene. Ne autocondamnăm la subdezvoltare, la o neutilizare a fondurilor europene dacă mergem pe o logică pe termen scurt.

Guvernul trebuie să găsească o soluţie prin care să incurajeze agricultorii să-şi declare producţia, iar această fiscalizare să nu fie văzută ca o corvoadă sau o pedeapsă pentru agricultori”, a declarat dl Cioloş. Potrivit comisarului, serviciile de consultanţă şi asocierea agricultorilor sunt esenţiale pentru a obţine o forţă de negociere mai mare atunci cand trebuie să valorifice producţia la marii retaileri. „Cred că sectorul primar de producţie agricolă nu va putea a avea un viitor dacă nu se vor găsi soluţii de acţiune colectivă, cel puţin din punct de vedere al comercializării. Din această perspectivă, ideea Camerelor Agricole ar putea contribui la acest proces în mod benefic”, a spus oficialul european.

În incheiere, comisarul Cioloş a susţinut ideea realizării unor mari proiecte care să poată să suţină procesul de dezvoltare a agriculturii. „Proiecte mari de infrastructură pentru irigaţii, dar şi proiecte regionale, locale care să fie adaptate unui specific sectorial sau altul. Astfel de proiecte mari pot fi susţinute nu numai prin PAC, dar şi prin fonduri structurale. Dacă Romania gandeşte un proiect de irigaţii, cum ar fi canalul Siret-Bărăgan sau reabilitarea sistemelor de irigaţii existente, va putea foarte bine să negocieze ca partea de mare infrastructură să fie finanţată prin fonduri de coeziune şi structurale, iar partea de conectare a fermelor la sistemele de irigaţii prin Politica Agricolă Comună. Insă aceste proiecte trebuie gandite din timp, pentru ca ele să fie gata şi să poată fi implementate incepand din 2014”, a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Ana MUSTĂŢEA