Speranțe în reglementarea favorabilă a utilizării NTG

​În Uniunea Europeană cadrul legislativ privind plantele modificate genetic datează din 2001. Între timp, au apărut noi tehnici de ameliorare a plantelor, precum editarea genomică, care nu presupune transfer de gene de la o specie la alta, caz în care rezultă plante transgenice. CRISPR-Cas este o astfel de tehnologie nouă, care permite lucrul asupra genomului și care nu presupune aducerea de gene din exterior.

​În 2020, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat pentru dezvoltarea metodei de editare genomică CRISPR/Cas9. Tehnologia a fost descoperită în 2012 de cercetătoarele Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna.
„Tehnologia CRISPR-Cas9 permite mai multe tipuri de intervenție asupra ADN-ului, poate elimina o mutație, poate introduce noi mutații, pot fi șterse gene sau pot fi introduse noi secvențe într-o zona de interes”, a afirmat Charpentier când a fost laureată.
Tehnologia permite aplicații și în zona agricolă, permițând imprimarea plantelor de interes a unor caracteristici urmărite, precum toleranța crescută la factori climatici, utilizarea mai eficientă a apei sau a nutrienților etc. Varietățile obținute cu ajutorul noilor tehnici de editare genomică (NTG) pot fi similare cu cele obținute prin tehnici clasice de ameliorare. În aceste condiții, se pune întrebarea dacă respectivele plantele trebuie să intre sau nu sub incidența legislației referitoare la OMG-uri.
La solicitarea Consiliului European, Comisia Europeană elaborează un studiu în acest sens pentru a stabili statutul juridic al NTG. Miniștrii Agriculturii ai UE se declară, în mare parte, favorabili pentru utilizarea acestor tehnologii în spațiul comunitar.
Foarte multe părți sunt interesate de reglementarea favorabilă a utilizării noilor tehnologii genomice în UE, iar în cadrul comunității științifice europene există un consens referitor la rolul important pe care NGT îl au în asigurarea securității alimentare.
EU-SAGE este o organizație europeană cu 150 de membri, care reprezintă componenta de știință și cercetare la nivel european.
 
Oana Dima, director executiv EU-SAGE și manager pentru politici în domeniul științelor la Centrul Universitar VIB-Ghent pentru Biologia Sistemelor de Plante, a vorbit in cadrul conferinței despre ameliorarea plantelor, organizată în luna septembrie a.c, la București, de Alianța Industriei Semințelor din România, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii, despre rolul pe care cercetătorii ar trebui să îl aibă în procesul de decizie la nivel european.
„Oamenii de știință au un rol important în aceste discuții pentru că vorbim de editarea genomică și cercetătorii știu cu exactitate ce înseamnă aceasta și cum se face concret în plante. În anii ’80 - ‘90, comunicarea oamenilor de știință cu publicul lipsea și noi de aceea credem că am pierdut dezbaterile pe subiectul referitor la OMG-uri. Acum oamenii de știința sunt din ce în ce mai conștienți de repercusiunile acestor inacțiuni vizavi de rolul pe care comunicarea îl are cu publicul larg și, mai ales, cu decidenții politici. Cred că oamenii de știință nu ar mai trebui să stea în palatul lor de cristal și să iasă mai des și să discute mai mult cu decidenții.
În cadrul EU-SAGE există un consens unanim referitor la faptul că dacă plantele rezultate în urma NTG nu sunt distincte față de cele convenționale, ar trebui să fie tratate exact ca acele plante ameliorate convențional și nu ca OMG-uri.”
 
În completare, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR, moderator al conferinței, a declarat: „Cu toții ne dorim aceste modificări legislative despre care vorbim de mai mulți ani și pe care le găsim legitime, rezonabile și, mai ales, fezabile. Consider că ar trebui să ne alăturăm unui efort de comunicare transparent, unui efort conjugat astfel încât publicul să fie informat, iar politicienii să asculte opinia oamenilor de știință pentru că, din păcate, la acest moment Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) are un rol consultativ în procesul de luare a deciziei.”
 
Întrebată în cadrul conferinței despre cel mai bun scenariu așteptat de industria europeană de semințe, Petra Jorasch, Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy la Euroseeds, a declarat: „Cea mai bună variantă pe care noi, ca industrie, am dori să o vedem este punerea în acțiune a unui proces de reglementare eficient, care să nu fie similar cu ce s-a întâmplat la aprobarea OMG-lor. Ne-am dori ca autoritățile, cu competențe la nivel național, să se uite la produse, să facă o comparație dacă sunt sau nu similare cu cele obținute prin ameliorarea convențională și apoi să fie reglementate ca atare, să existe un proces de înregistrare în catalogul de varietăți pentru aceste culturi, unde noi am fi dispuși să punem informații astfel încât fermierul care dorește sa își aleagă varietăți NGT sau non-NGT să o poată face. Asta ar fi cea mai eficientă cale de a reglementa aceste plante, dar dacă ar exista un produs transgenic, similar cu OMG, atunci avem un cadru de reglementare pentru organisme modificate genetic.”
 
Iulian Gabur, Facultatea de Agricultură USV Iași, cu competențe în ameliorarea plantelor, biotehnologii, inginerie genetică, parte din  diferite consorții de cercetare împreună cu  „Justus Liebig" University, Giessen, Germania, a afirmat: „Noile tehnologii de editare genomică ne oferă astăzi capacitatea să modificam un număr foarte restrâns de gene – gene care conferă toleranță sau sunt implicate în atragerea substanțelor nutritive din sol etc. De exemplu, folosind aceste tehnici putem să îmbunătățim la cereale eficiența utilizării azotului disponibil în sol. Consider că cercetarea ar trebui să stea la baza inovației și la baza rezolvării problemelor punctuale pe care le avem în societate.”
Utilizând noile tehnici de ameliorare, plantele vor putea avea o rezistență sporită la atacul unor boli și astfel se pot aplica mai puține produse fitosanitare. Fermierii care cultivă în sistem ecologic pot utiliza rezultatele noilor tehnologii.
„În momentul de față, cultivatorii care produc biologic se supun reglementărilor din agricultura ecologică și nu pot să folosească ONG-uri în fermele lor, dar privind în viitor putem avea o situație în care unele culturi obținute prin NTG și care nu sunt reglementate ca ONG-uri să fie accesibile pentru aceștia. Important este să aibă această posibilitate. Companiile noastre furnizează 95% din semințele organice și pot fi oportunități pentru a utiliza acele tehnologii și semințe pentru sectorul organic daca avem o piața pentru acestea”, a susținut Petra Jorasch, reprezentant al Euroseeds.
 
În cadrul evenimentului, s-a pus accent pe rolul important al noilor tehnologii de ameliorare a plantelor pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile
Profesorul Wayne Parrott, Distinguished Research Profesor la Institutul pentru Ameliorarea plantelor, Genetică şi Genomică al Universității Georgia (SUA), a mai afirmat următoarele: „Când autoritățile au relaxat reglementărilor din domeniu, a fost un flux enorm de capital de investiții care a rezultat în faptul că mult mai multe companii start-up se ocupau cu partea de editare și a fost un nou val de joburi create pentru oamenii cu capacitatea tehnică de a face acest tip de muncă, așa cum nu văzusem în ultimii 30 de ani ai carierei mele.”
Prin relaxarea legislației acest lucru se poate întâmpla și în UE. Sectorul IMM-lor și institutele publice de cercetare vor putea avea acces la tehnologie și vor putea profita de pe urma acesteia, iar fermierii vor putea avea la dispoziție mai repede produse care să răspundă provocărilor actuale.
 
Ana Ioniță