După anul agricol 2020, când seceta a afectat în mod semnificativ culturile agricole din sud-estul
țării, administratorii de ferme încep acum să își recapete speranța deoarece vremea le-a fost prielnică iar plantele de cultură dau semnale pozitive. Pentru unii agricultori, investițiile trebuie să sufere însă amânare pentru că impactul pagubelor înregistrate anul trecut încă se resimte.
„Administrez o fermă agricolă de dimensiune medie, cu o suprafață de 500 de hectare. În acest moment culturile agricole se prezintă foarte bine, spre deosebire de anul trecut. Seceta ne-a afectat și planul de investiții, nu am mai achiziționat utilaje agricole și ne-am orientat spre repararea celor existente. Am implementat un proiect SAPARD în 2005-2006, prin intermediul căruia am dotat ferma cu două tractoare, dintre care unul de capacitate mare – de 300 CP – și două combine. Cu aceste mașini agricole efectuez lucrările din fermă. Peste un an sau doi va trebui să schimb gama de utilaje și ne vom orienta spre combine și tractoare de capacitate mare, pentru că în agricultură, în general, sunt probleme cu forța de muncă. Momentan avem în fermă patru mecanizatori“, a afirmat Iolanda Craiu, administrator al SC Craiu SRL din județul Călărași. Anul acesta a fost bogat în precipitații iar pe fondul vremii calde insectele, în principal, au creat probleme. „În acest sezon agricol au fost mai puține probleme cu bolile și mai mult cu dăunătorii, în mod special afidele. Am reușit însă să stopez atacul pentru că le-am depistat la timp. La culturile de floarea-soarelui și porumb m-am confruntat cu atacul de rățișoară (Tanymecus dilaticollis). La floarea-soarelui a fost mai intens pentru că a fost interzisă tratarea semințelor cu substanțe neonicotinoide. La porumb, pierderile sunt, în special, pe margini, dar pentru ca am izolat parcelele am reușit să reduc atacul.“ În privința culturilor de toamnă, grâu și orz, Iolanda Craiu a afirmat ca acestea au o dezvoltare bună și speră la recolte satisfăcătoare.
„Nu am riscat să semăn rapiță în toamnă. Este primul an în care nu reușesc să înființez această cultură din cauza condițiilor neprielnice din perioada de semănat. Grâul se prezintă destul de bine la aceasta dată (9 iunie – n.r.), iar cultura de orz foarte bine. Soiurile de grâu pe care le cultiv sunt cu precădere românești, obținute de INCDA Fundulea: Glosa și Miranda. Nu am o suprafață mare cultivată cu grâu, dar recolta pe care o obțin se pretează pentru panificație întrucât soiurile românești au această calitate, precum și o masă hectolitrică bună. Cultura pe care mizez este porumbul deoarece este destul de profitabilă. Sper să obțin producții bune. Referitor la comercializare, o parte din producția agricolă o valorific la recoltare, iar cealaltă parte o stochez pentru că dispun de o capacitate de depozitare de aproximativ 1.000 de tone. Anul acesta cred ca o să înmagazinez recolta de grâu, iar pe celelalte le voi comercializa la recoltare.“ Despre problemele pe care le întâmpină o fermă de dimensiune medie, Craiu a amintit de lipsa forței de muncă și de accesul greoi la finanțare. „Cu cât lucrezi o suprafață agricolă mai mică, cu atât mai mult nu poți face investiții foarte mari.“
Celelalte dificultăți pe care le întâmpină sunt comune pentru toți fermierii și țin de schimbările climatice. „Fluctuațiile de temperatură de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi stresează plantele. În fermă, am o parcelă de 60 de hectare cultivată cu porumb și dezvoltarea plantelor este greoaie – plantele nu și-au dat drumul, cum spunem noi. Am vorbit cu specialiștii de la firmele de profil, am administrat îngrășăminte și plantele tot nu au pornit bine în vegetație. O ultimă soluție este să fac o prășilă și poate încep să crească mai bine. M-am gândit la remanența unor erbicide, am făcut analiza solului, dar nu am găsit vreo problemă. Poate fi din cauza alternanței temperaturilor.“ Despre cum este să fii femeie fermier, Iolanda Craiu a spus că își asumă această meserie, fiind absolventă a Facultății de Horticultură din București, și că, într-adevăr, sunt puține doamne în agricultură, multe dintre ele făcând parte din „generația veche“.
Referitor la viitorul fermei, este încrezătoare ca aceasta va continua să funcționeze, mai ales că peste 300 de hectare din cele lucrate sunt în proprietate.
Ana IONIȚĂ
