Speranţe pentru un an mai bun

15/7/2021

După anul agricol 2020, când seceta a afectat în mod semnificativ culturile agricole din sud-estul
ţării, administratorii de ferme încep acum să îşi recapete speranţa deoarece vremea le-a fost prielnică iar plantele de cultură dau semnale pozitive. Pentru unii agricultori, investiţiile trebuie să sufere însă amânare pentru că impactul pagubelor înregistrate anul trecut încă se resimte.

„Administrez o fermă agricolă de dimensiune medie, cu o suprafaţă de 500 de hectare. În acest moment culturile agricole se prezintă foarte bine, spre deosebire de anul trecut. Seceta ne-a afectat şi planul de investiţii, nu am mai achiziţionat utilaje agricole şi ne-am orientat spre repararea celor existente. Am implementat un proiect SAPARD în 2005-2006, prin intermediul căruia am dotat ferma cu două tractoare, dintre care unul de capacitate mare - de 300 CP - şi două combine. Cu aceste maşini agricole efectuez lucrările din fermă. Peste un an sau doi va trebui să schimb gama de utilaje şi ne vom orienta spre combine şi tractoare de capacitate mare, pentru că în agricultură, în general, sunt probleme cu forţa de muncă. Momentan avem în fermă patru mecanizatori“, a afirmat Iolanda Craiu, administrator al SC Craiu SRL din judeţul Călăraşi. Anul acesta a fost bogat în precipitaţii iar pe fondul vremii calde insectele, în principal, au creat probleme. „În acest sezon agricol au fost mai puţine probleme cu bolile şi mai mult cu dăunătorii, în mod special afidele. Am reuşit însă să stopez atacul pentru că le-am depistat la timp. La culturile de floarea-soarelui şi porumb m-am confruntat cu atacul de răţişoară (Tanymecus dilaticollis). La floarea-soarelui a fost mai intens pentru că a fost interzisă tratarea seminţelor cu substanţe neonicotinoide. La porumb, pierderile sunt, în special, pe margini, dar pentru ca am izolat parcelele am reuşit să reduc atacul.“ În privinţa culturilor de toamnă, grâu şi orz, Iolanda Craiu a afirmat ca acestea au o dezvoltare bună şi speră la recolte satisfăcătoare.

„Nu am riscat să semăn rapiţă în toamnă. Este primul an în care nu reuşesc să înfiinţez această cultură din cauza condiţiilor neprielnice din perioada de semănat. Grâul se prezintă destul de bine la aceasta dată (9 iunie - n.r.), iar cultura de orz foarte bine. Soiurile de grâu pe care le cultiv sunt cu precădere româneşti, obţinute de INCDA Fundulea: Glosa şi Miranda. Nu am o suprafaţă mare cultivată cu grâu, dar recolta pe care o obţin se pretează pentru panificaţie întrucât soiurile româneşti au această calitate, precum şi o masă hectolitrică bună. Cultura pe care mizez este porumbul deoarece este destul de profitabilă. Sper să obţin producţii bune. Referitor la comercializare, o parte din producţia agricolă o valorific la recoltare, iar cealaltă parte o stochez pentru că dispun de o capacitate de depozitare de aproximativ 1.000 de tone. Anul acesta cred ca o să înmagazinez recolta de grâu, iar pe celelalte le voi comercializa la recoltare.“ Despre problemele pe care le întâmpină o fermă de dimensiune medie, Craiu a amintit de lipsa forţei de muncă şi de accesul greoi la finanţare. „Cu cât lucrezi o suprafaţă agricolă mai mică, cu atât mai mult nu poţi face investiţii foarte mari.“

Celelalte dificultăţi pe care le întâmpină sunt comune pentru toţi fermierii şi ţin de schimbările climatice. „Fluctuaţiile de temperatură de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi stresează plantele. În fermă, am o parcelă de 60 de hectare cultivată cu porumb şi dezvoltarea plantelor este greoaie - plantele nu şi-au dat drumul, cum spunem noi. Am vorbit cu specialiştii de la firmele de profil, am administrat îngrăşăminte şi plantele tot nu au pornit bine în vegetaţie. O ultimă soluţie este să fac o prăşilă şi poate încep să crească mai bine. M-am gândit la remanenţa unor erbicide, am făcut analiza solului, dar nu am găsit vreo problemă. Poate fi din cauza alternanţei temperaturilor.“ Despre cum este să fii femeie fermier, Iolanda Craiu a spus că îşi asumă această meserie, fiind absolventă a Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, şi că, într-adevăr, sunt puţine doamne în agricultură, multe dintre ele făcând parte din „generaţia veche“.

Referitor la viitorul fermei, este încrezătoare ca aceasta va continua să funcţioneze, mai ales că peste 300 de hectare din cele lucrate sunt în proprietate.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Speranţe pentru un an mai bun

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT