Sprijin pentru agricultură

În toate demersurile noastre jurnalistice pledăm pentru necesitatea sprijinirii, prin toate mijloacele legale, a celor care, cu pricepere, prin efort fizic şi financiar, an de an, ne asigură bunurile alimentare necesare supravieţuirii noastre biologice.

În acest sens, în luna septembrie, Guvernul a aprobat alocarea de la bugetul de stat a sumei de 143,8 mil. euro cu titlu de ajutor de stat pentru compensarea diferenţei de preţ dintre acciza standard şi acciza redusă, aferentă motorinei achiziţionate şi folosite de fermieri la activităţile specifice din agricultură până la sfârşitul acestui an.

Din aceeaşi sursă au fost alocate sume corespunzătoare pentru primele de asigurare, pentru întocmirea şi menţinerea la zi a evidenţei animalelor în Registrul genealogic, inclusiv pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale pentru care se vor acorda măsuri de sprijin financiar în condiţiile legii. Începând cu a doua jumătate a lunii octombrie, cei peste 1,05 mil. fermieri vor primi în avans suma de 79 euro/ha din subvenţiile pe suprafaţă. Aceşti bani, atât de necesari reluării activităţilor de înfiinţare a culturilor de toamnă şi a altor activităţi de sezon în cadrul noului an agricol, se avansează de la buget, urmând să fie recuperaţi din fondurile care vor fi alocate în acest scop de UE. Comunitatea Europeană a alocat recent suma de 165 mil. euro pentru despăgubirea producătorilor de legume şi fructe care au înregistrat pierderi din cauza embargoului impus de Federaţia Rusă.

Aprobarea de către Executiv a „Schemelor de minimis“ pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli a unor berbeci şi juninci de reproducţie din rase specializate, pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile din perioada ianuarie-august 2014 sau pentru pagubele înregistrate de apicultori în perioada mai-iulie 2014 sunt alte măsuri punctuale de sprijin. De mare interes, în special pentru crescătorii de animale, este recenta modificare a Legii pajiştilor şi a procedurii de închiriere a acestora. Atribuirea folosinţei pajiştilor se va realiza prin licitaţie publică, potrivit OUG nr. 54/2006, la cererea persoanelor fizice sau a asociaţiilor crescătorilor de animale, care fac dovada că deţin animale.

În acest an, declarat de FAO „Anul Fermelor de familie“, MADR a hotărât sprijinirea financiară a acestora, pentru a se putea integra şi dezvolta ca structuri specifice eficiente de producţie agricolă, care la nivel mondial reprezintă 65% din locurile de muncă. Pentru realizarea acestui deziderat în baza OUG nr. 43/2014 privind măsuri de sprijin pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie, Agenţia pentru finanţarea investiţiilor rurale va sprijini accesul la finanţare a acestor entităţi de producţie agricolă. Astfel, pentru justificarea cererii de finanţare se va schimba baza de calcul a „Fermei de familie“, de la criteriul unităţii de suprafaţă la valoarea producţiei agricole obţinute de unitatea solicitantă.

Şi, nu în ultimul rând, potrivit opiniei fermierilor şi a firmelor care furnizează inputuri necesare agriculturii, presa de specialitate din ţara noastră contribuie semnificativ la dezvoltarea agriculturii româneşti. Aceste câteva modalităţi concrete de sprijin se adaugă unei apreciabile infuzii de capital, subvenţii şi alocaţii sectoriale comunitare şi de la bugetul de stat de care agricultura este îndreptăţită să beneficieze. Efectul benefic al condiţiilor pedoclimatice, efortul financiar bugetar şi comunitar, munca devotată a fermierilor se reflectă în recoltele bune obţinute în acest an agricol. Deşi anumite cotaţii la bursă a unor produse agricole sunt sub pragul unei valorificări profitabile, pentru prima dată după mulţi ani s-a înregistrat un excedent financiar de peste 200 mil. euro la exportul acestora. Această situaţie benefică pentru bugetul ţării se explică şi prin faptul că importurile de legume-fructe au scăzut cantitativ, iar produsele agricole româneşti sunt mai profesionist promovate şi valorificate atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, inclusiv în spaţiul extracomunitar.

Simona MUNTEANU