Stabilirea distanţei între rândurile de cartof

15/2/2021

Stabilirea corectă a distanţei între rândurile de cartof este importantă, pe lângă efectul pozitiv asupra producţiei, dar mai ales pentru crearea condiţiilor optime de mecanizare (I.I. Sigismund şi colaboratorii).

Distanţa practicată între rândurile de cartof reflectă foarte bine gradul de mecanizare al culturii şi nivelul tehnologic care se aplică. Datorită introducerii şi generalizării mecanizării, folosirea unor tractoare mai puternice, dar şi a unor maşini cu lăţimi de lucru din ce în ce mai mari, tasarea biloanelor a devenit fenomen general, făcând necesar mărirea distanţei între rânduri dela50la62,5cm,la70 cm, după care la 75 cm. În unele ţări din Europa de Vest şi SUA distanţa între rânduri a ajuns la 90-96 cm, sau chiar mai mult. Se practică şi distanţe de 101-106 cm, sau chiar 132 cm.

Cercetările efectuate cu privire la distanţa dintre rânduri au evidenţiat că plantele de cartof au capacitatea de a se adapta la forma spaţiului de nutriţie. Producţia nu scade dacă se menţine aceeaşi densitate de plantare la hectar. Producţia la cuib este determinată, în primul rând, nu de distanţa dintre rânduri, ci mai ales de mărimea suprafeţei (spaţiului) de nutriţie. Totuşi, forma spaţiului de nutriţie nu poate fi modificată oricum. Pentru a menţine aceeaşi densitate de plante, în cazul în care se măreşte distanţa între rânduri, trebuie redusă distanţa între plante pe rând. În această situaţie însă trebuie asigurată o mai bună uniformitate de plantare, o fertilizare mai bogată şi o mai bună aprovizionare cu apă. Distanţa între rânduri a fost mărită de la 50 cm la 62,5 în momentul când s-a trecut la folosirea tractoarelor pe scară largă. În România, până la al doilea Război Mondial, distanţa între rânduri a fost de 50 cm: în perioada 1940-1960 s-a impus distanţa egală cu jumătatea ecartamentului tractorului, respectiv 62,5 cm. Această distanţă s-a menţinut pe plan mondial în multe ţări până în anii 1968-1970, când s-a trecut la tractoare mai mari şi agregate complexe, cu putere sporită şi lăţime mare de lucru, dar mai grele şi cu efect de tasare mai mare. Aceste condiţii au impus mărirea distanţei la 70 cm şi în România, la 75 cm în Germania, Olanda şi Cehoslovacia, la 76-91 cm în Anglia şi peste 80 cm în SUA.

După perioada 1975-1980, şi în ţara noastră s-a generalizat distanţa de 75 cm între rânduri, spunea „părintele“ cartofului românesc, Matei Berindei.

Zaag van der D.E. menţionează că în Olanda, prin trecerea de la 70 la distanţa de 75 cm dintre rânduri, producţia a sporit cu 1-2 tone/hectar datorită înlăturării tasării flancurilor biloanelor. În urma acestei tasări, în timpul lucrărilor de întreţinere, a fost distrusă şi o mare parte din rădăcini, stoloni, tuberculi şi foliaj. O serie de cercetări au dovedit că la distanţa de 90 cm între rânduri se poate realiza un bilon mare cu sol afânat, pe lângă reducerea adâncimii de plantare şi a pregătirii patului germinativ.

La această distanţă, faţă de 75 cm între rânduri, tasarea se reduce de 2,5 ori, scade procentul de tuberculi depreciaţi şi vătămaţi, dar şi a celor infectaţi cu mană şi Alternaria, solul se scutură mai bine la recoltare, creşte gradul de cernere. La aceeaşi densitate de plantare, în cazul distanţei de 90 cm între rânduri, faţă de 75 cm, nu s-a înregistrat scădere de producţie (uneori chiar a crescut cu 5-25%), în schimb productivitatea agregatelor a crescut cu 20-25% la plantare şi întreţinere şi cu 17-20% la recoltare. A crescut şi viteza de lucru a agregatelor, care astfel au fost mai bine utilizate şi exploatate. În prezent, distanţa de 90 cm între rânduri se practică în Anglia, SUA, Canada, Israel, Noua Zeelandă. Pentru stabilirea distanţei optime dintre rânduri, în condiţiile din România au fost făcute, de asemenea, numeroase cercetări pe o perioadă mai lungă de ani, sub conducerea lui M. Berindei.

Pentru zona umedă, producţiile de tuberculi (tone/hectar), pe un agrofond slab, au variat în funcţie de distanţa între rânduri (cm) între 34,4 t/ha (90 cm) şi 36,6 t/ha (60 cm). Pe un agrofond mediu, producţiile au fost cuprinse între 39,9 t/ha (90 cm) şi 41,8 t/ha (60 cm). Pentru zona subumedă, pe un fond slab, producţiile de tuberculi au fost cuprinse între 32,4 tone/hectar (90 cm) şi 35,1 tone/hectar (60 cm), iar pe un agrofond mediu, producţiile au variat între 37,5 tone/hectar (90 cm) şi 39,6 tone/hectar (60 cm).

Aceste date de producţie, foarte apropiate ca valoare, obţinute la diferite distanţe între rânduri, dar la densităţi identice de plantare, în condiţii variate de cultură, demonstrează că sunt posibilităţi mari în ceea ce priveşte mărirea distanţei între rânduri.

Un alt rezultat al acestor cercetări a fost că la densităţi de plantare între 45.000 şi 65.000 cuiburi/hectar plantele de cartof ajung la un echilibru compensativ (nutritiv şi de asimilaţie), astfel că nu se justifică mărirea densităţii de plantare odată cu creşterea distanţei între rânduri de la 70 cm la 90 cm. Cercetările privind distanţa între rânduri, în condiţii de irigare, au fost efectuate în şase localităţi. În funcţie de textura solului, rezultatele obţinute au arătat că pe solurile uşoare (luto-nisipoase), producţia s-a menţinut între limitele erorilor experimentale până la distanţa de 80 cm inclusiv. Pe solurile mai grele (luto-argiloase) producţia a crescut semnificativ până la distanţa de 90 cm. Rezultă că, în condiţii de irigare, creşterea distanţei între rânduri este nu numai o cerinţă impusă de mecanizare, dar şi de creştere a producţiei. Distanţa între rânduri, pe lângă aspectul tehnologic, este un factor esenţial şi din punct de vedere economic şi de productivitate. Crescând distanţa între rânduri, se reduce lungimea rândurilor de parcurs la unitatea de suprafaţă, ceea ce înseamnă reducerea numărului de parcursuri la un hectar pentru executarea diferitelor lucrări (plantare, întreţinere, combatere, recoltare). S-a constatat că prin mărirea distanţei între rânduri se reduce consumul de energie, creşte productivitatea muncii cu peste 30% la plantare şi întreţinere şi cu 20% la recoltare, se îmbunătăţeşte calitatea tuberculilor. Prin mărirea distanţei între rânduri cu 10 cm, lungimea totală a rândurilor la un hectar se reduce cu 10%, astfel creşte şi productivitatea agregatelor. M. Hajdu, citând o serie de autori din diferite ţări, prezintă avantajele şi dezavantajele măririi distanţei între rânduri la cultura cartofului.

Dintre avantaje, menţionăm: creşte mai rapid suprafaţa foliară în primele faze şi se formează o suprafaţă foliară mai mare în final; încheierea rândurilor se face mai târziu, astfel se poate intra o perioadă mai lungă de timp în cultură pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi de combatere, fără a vătăma plantele; combaterea mecanică a buruienilor dintre rânduri se poate face mai sigur şi mai eficient; rădăcinile, stolonii şi tuberculii cresc mai bine lateral şi se vatămă mai puţin cu ocazia lucrărilor (vătămarea se reduce de 2,7 ori); cultura este mai aerisită şi cu un microclimat mai favorabil, ceea ce reduce pericolul de infecţie cu mană; se poate realiza un bilon mai mare, ce protejează mai bine tuberculii; în unele cazuri, producţia este mai ridicată; scade cantitatea de pământ din masa de tuberculi la recoltarea cu combina; se reduce consumul de energie, creşte viteza de lucru; creşte productivitatea maşinilor (la plantat de 1,5 ori, la întreţinere de 1,4 ori, la recoltat de 1,3 ori); toate lucrările se pot executa cu acelaşi tip de tractor, de putere mai mare; creşte productivitatea muncii cu 20-30%, iar preţul de cost se reduce cu 19-28%.

Acelaşi autor recomandă ca, în funcţie de distanţa între rânduri, plantarea să se facă după cum urmează: 90 x 22-23 cm; 80 x 25-26 cm; 75 x 27-30 cm, realizând o densitate de circa 50.000 cuiburi/hectar. În cazul distanţelor mai mari între rânduri trebuie asigurat un agrofond mai bogat şi o bună aprovizionare cu apă.

Considerăm că distanţa de plantare dintre rânduri constituie una dintre cele mai importante probleme ale culturii cartofului. Din acest motiv, în cele prezentate anterior s-a insistat foarte mult asupra diferitelor aspecte de producţie, tehnice şi economice ale distanţei între rânduri, bazate pe numeroase rezultate experimentale, obţinute în diferite unităţi de cercetare agricolă. Scopul acestei insistenţe este de a convinge cultivatorii de cartof despre importanţa şi avantajele măririi distanţei între rânduri. Din păcate, mai există agricultori care acceptă cu greu aceste realităţi şi sunt convinşi că una dintre principalele căi de creştere a producţiei este îndesirea rândurilor şi mărirea densităţii de plantare. Desigur, în condiţii de mecanizare, cultivatorii nu pot schimba după voie aceste distanţe, fiind nevoiţi le să accepte pe cele impuse de sistema de maşini existente în exploatare. Este bine totuşi ca fermierii să fie convinşi de avantajele distanţelor mai mari şi să accepte măcar ca idee, deoarece la ora actuală există posibilitatea de a procura diferite maşini de provenienţă străină, care pot lucra şi la distanţe mai mari între rânduri. În prezent, distanţa de plantare între rânduri, generalizată deja, este de 75 cm. În cele mai multe ţări din Europa maşinile de plantat sunt construite pentru această distanţă. Se mai găsesc însă în exploatare şi maşini care pot planta la 70 sau chiar 62,5 cm între rânduri. Aceste maşini sunt de construcţie foarte veche sau modificate local. Nu se mai recomandă utilizarea acestora, decât în cazuri excepţionale şi cu adaptarea corespunzătoare a tehnologiei.

Victor VĂTĂMANU

0 Comments

articole

Stabilirea distanţei între rândurile de cartof

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT