Stadiul negocierilor privind Pactul Verde şi cum se vede el de către legislatorii de la Bruxelles

Ajuns la a şasea ediţie, Congresul anual internaţional al APPR a reunit vorbitori din diferite instituţii de la Bruxelles, autorităţi locale, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei SUA la Bucureşti. Venind după un an extrem de solicitant, la care se adaugă numeroasele provocări viitoare, fermierii aşteaptă cu încordare măsurile şi restricţiile ce se creionează deja în noua PAC. Bruxelles-ul încearcă să explice, îndemnând agricultorii să fie mai responsabili, dar şi să aibă mai multă încredere că interesele lor sunt auzite.

Nicolae Sitaru, preşedinte APPR, a spus în mesajul de început că 2021 ar putea să fie un an de relansare a producţiei, a preţurilor, astfel încât fermele să se reechilibreze. Anul 2020 a fost o lecţie extrem de dură, pe care ar trebui să o învăţăm şi, în viitor, să fim mai precauţi şi să vedem cum putem să aducem apa la plante ca ea să fie folosită eficient.

„Ne aşteaptă provocări legislative din partea UE, de care depinde cum vom face agricultură şi cum vom trăi în aceste condiţii. Noi le privim cu speranţă, dar şi cu îngrijorare pentru că se iau şi măsuri pripite: de pildă, soia OMG pe care o consumăm, dar nu o producem (cred că România ar fi putut ajunge la un milion ha). Noi cerem studii de impact mai serioase când se iau anumite decizii cu efecte pe termen lung (mă refer aici şi la neonicotinoide). Trebuie să fim mai atenţi astfel încât să nu scadă producţia sau să fie prea scumpă şi să ajungem să fie mai convenabil să importăm din alte spaţii care nu respectă standardele UE. Sperăm să fim consultaţi şi ascultaţi.“

O altă îngrjorare exprimată de Sitaru se referă şi la bugetul MADR şi la faptul că agricultura nu este privită ca domeniu strategic. „Este important ca şi concetăţenii noştri să înţeleagă că fermele româneşti şi, în general, fermele europene trebuie să rămână viabile pentru a continua să producă hrană. Altfel există riscul ca această hrană să fie înlocuită de importuri produse în condiţii care nu sunt permise în UE.“

Mihail Dumitru, director general adjunct DG AGRI din cadrul Comisiei Europene, a vorbit pe larg despre activitatea instituţiei şi cum se văd lucrurile din partea CE: Pactul Verde a fost tradus pentru agricultură în două strategii majore: „De la fermă la consumator“ şi „Biodiversitate“. „Acestea au fixat cinci ţinte importante: reducerea consumului şi a pierderii de îngrăşăminte, creşterea suprafeţei cu culturi organice, reducerea substanţelor antimicrobiene, reducerea cantităţilor şi a riscului de pesticide, rezervare a 10% din suprafaţa agricolă pentru biodiversitate şi acoperirea cu 100% cu internet în bandă largă. Noua PAC se bazează pe un nou model de gestiune care lasă statelor membre mai multă libertate în alegerea propriei strategii şi a intrumentelor pe care să e folosească“. El a precizat şi cum va arăta tranziţia în primii doi ani din cei şapte: „Banii noi, în perioada 2021-2022, vor fi cheltuiţi după regulile vechi, lucru important de ştiut, pentru că presupune un efort de reprogramare pentru dezvoltare rurală. Deci vom începe acest nou PAC cu reguli vechi, dar în acelaşi timp va trebui să avem PNS propus de stat şi adoptat de CE. Dacă acest proces se încheie, aşa cum doreşte preşedinţia portugheză a Consiliului, cu un acord final în aprilie-început de mai, ar trebui ca la debutul verii să avem noul pachet PAC adoptat, iar legislaţia secundară să poată fi adoptată în a doua parte a anului. Astfel, din ianuarie 2023 am putea intra în vigoare cu 5 ani acoperiţi de noul PNS.

La acest moment majoritatea condiţionalităţilor au fost agreate în cadrul trialogului: bunele practici agricole şi de mediu (cu excepţia GAEC 9, unde nu s-a ajuns la un acord); modificări în legislaţia care se aplică sectorului agricol ce vine din alt domeniu. Atât Consiliul, cât şi Parlamentul European au propus la ecoscheme o rezervare bugetară diferită - primul 20% din anvelopa financiară a Pilonului I, iar PE 30%. Comisia a publicat o listă de ecoscheme (prezentă şi pe site-ul CE) şi care pot ajuta în discuţiile cu MADR pe definirea ecoschemelor pe care România vrea să le propună în PNS. Rămâne de văzut dacă acestă listă va fi integrată în actul de bază sau dacă ni se va acorda putere delegată (în viziunea CE ea trebuie să rămână indicativă, adică vrem să lăsăm la alegerea statelor membre a celor mai potrivite ecoscheme). De asemenea, s-a căzut de acord ca ecoscheme să existe şi în sectorul de creştere a animalelor. Pe Pilonul II, CE a propus 30% să fie acordat pentru acţiuni de mediu şi climat, dar să excludă plăţile pentru zonele devaforizate în timp ce celilalţi doi colegislatori doresc ca ele să fie incluse.

Ca recomandări, România a primit 16 direcţii-cheie pe care să pună accent în PNS. La întrebarea Alinei Creţu privitor la suplimentarea obligaţiilor şi a restricţiilor pe care agricultorii trebuie să le respecte şi care reprezintă o povară ce cade aproape exclusiv pe umerii lor, Dumitru a răspuns că mulţi fermieri europeni deja au început să producă folosind tehnici în spiritul Pactului Verde, iar cei ce primesc subvenţii ar trebui să fie mai responsabili faţă de mediu şi să lucreze astfel încât generaţiile următoare să producă în aceleaşi condiţii. Iar prin noua PAC sunt prevăzute şi alte măsuri compensatorii pentru cei care „vor mai mult“. Mai sunt elemente de reglementare cu privire şi la folosirea anumitor inputuri.

Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, vrea să „liniştească“ fermierii, care ar trebui să vadă ca o oportunitate, nu ca o împovărare, noile strategii, condiţionalităţi. El dă şi câteva exemple: perdele forestiere vor putea fi finanţate prin fonduri UE. Sau seceta va exista posibilitatea asigurărilor şi prin  măsuri din noua PAC.

„Însă schimbările climatice trebuie să primească un răspuns adecvat din partea noastră. E foarte adevărat că trebuie să fim atenţi la importurile din alte zone agricole unde nu se respectă aceleaşi standarde, pentru că noi în PE considerăm că este incorect şi imoral să le impunem fermierilor noştri restricţii, dar să importăm produse neconforme. Soia OMG este un exemplu şi sunt discuţii avansate pentru a mări sprijinul pentru culturile proteice, foarte necesare Europei. Ne-am ocupat şi de definirea fermierului activ care este îndreptăţit să primească subvenţie. Apoi ne-am asigurat că plăţile directe reprezintă undeva la 60% din buget, la fel şi pentru componenta de ecologizare circa 30% (în dezbatere încă), indiferent unde va fi plasată (important este ca aceste scheme să fie accesibile). Reducerea, de exemplu, cu 50% a îngrăşămintelor/pesticidelor nu va afecta atât de mult România, dacă suntem sub pragul mediei UE. Dar trebuie să venim cu măsuri inovatoare, plecând de la banala rotaţie şi până la cercetare. Stă în puterea noastră, a statului român, să creionăm cum va arăta viitorul agricol.

Dacă deciziile nu se iau cu consultarea noastră, se iau împotriva noastră 

De partea cealaltă a baricadei, ca reprezentant al fermierilor europeni, Christiane Lambert, preşedinte COPA (din COPA-COGECA), a punctat încă o dată faptul că 2020 a scos în evidenţă importanţa alimentaţiei, a sănătăţii şi a securităţii alimentare în Europa. „PAC ar trebui să fie mai bine echipată pentru a răspunde cerinţelor din sector. Trebuie să fim mai ofensivi. Acest Green  Deal, ce deschide un nou orizont, vizează toatre sectoarele, nu doar agricultura. Dar noi avem o răspundere economică, socială, iar deciziile trebuie luate împreună cu noi. E important, pentru că cele două programe majore au fost concepute fără studii de impact şi fără consultatrea agricultorilor. Cum se gândesc liderii eurpeni să pună în practică aceste reduceri până în 2030, fără aceste studii şi mai ales fără studii de susţinere a sectorului? Singurul studiu de impact vine din SUA, iar asta ar trebui să dea de gândit. Ne trebuie studii de fezabilitate, sub aspect economic, social şi de mediu. Dacă unul dintre aceste domenii avansează fără celălalt, va fi problematic pentru fermieri. Dorim pragmatism şi receptivitate în toate deciziile. Trebuie însă să răspundem exigenţelor Pactului. De pildă, România are şansa unor terenuri foarte bune, cu potenţial mare şi pe culturi bio şi altfel de culturi decât ceea ce vine de peste Ocean. Trebuie să producem cantitativ, dar să şi respectăm planeta. Trebuie insistat pe inovaţie şi cercetare, trebuie profitat de tot ce înseamnă progres digital.

De multe ori ni se spune că PAC nu este suficient de verde, ba chiar suntem criticaţi de unele voci cu autoritate. Nu asta este procedura corectă. Referitor la comerţul internaţional: UE susţine o Europă deschisă către lume, dar trebuie reguli şi ele nu sunt întotdeauna suficiente pentru fermieri. Tragem un semmal de alarmă: dacă vrem Pact Verde şi restricţii mai dure, nu este momentul să deschidem frontierele pentru tot felul de produse care sunt obţinute în condiţii foarte diferite de ale noastre. Ar fi extrem de nedrept să se vină cu această producţie în Europa, deci facem presiuni. Dacă importăm, trebuie să jucăm un teren echitabil (fitosanitar, condiţii de cultură). La fel este şi disputa cu SUA privitor la unele taxe pe produse agricole, unde fermierii sunt victime colaterale. Dacă deciziile nu se iau cu consultarea noastră, se iau împotriva noastră. Trebuie să ne apărăm spaţiul rural şi patrimoniul rural, pe lângă meseria noastră. Cu atât mai mult în contextul pandemiei. Este nevoie de autonomie alimentară“, a spus apăsat preşedinta COPA.

Roxana DRĂGHICI