Stațiunea Pomicolă Băneasa își reafirmă locul pentru zona de sud a țării

​După ce terenurile Stațiunii, împreună cu colecția națională de specii termofile, au fost pierdute aproape în totalitate, o parte din ceea ce s-a putut salva, plus alte câteva specii au fost relocate la Moara Domnească. Tânăra echipă de la Stațiune, în frunte cu directorul Viorel Oltenacu, a organizat împreună cu Secția de Horticultură de la ASAS un eveniment prin care să facă cunoscute noile sale proiecte: ”Pomicultura 4.0. Cercetare-Dezvoltare-Inovare”. 

​Un aspect important remarcat după încheierea primului exercițiu financiar prin submăsura 4.1.a a fost faptul că mare parte dintre proiectele de înființare de livezi s-au realizat în zona de câmpie mai degrabă, decât în cea colinară. De aceea Stațiunea de la Băneasa revine ca un centru important de cercetare și consultanță.
De altfel, și Mihai Coman, directorul ICDP Mărăcineni, a subliniat că ”Submăsura 4.1 a a fost liberă, nu s-au impus specii sau zone, de aceea cele care domină acum sunt suprafețele de afin, alun și nuc”, cu tendință de creștere a celor de cireș.
El a ținut să puncteze și faptul că rețeaua de cercetare pomicolă este prima care a elaborat un plan tematic pentru perioada 2021-2027 și că grupa de ameliorare genetică păstrează experiențele pe specii termofile la cais, piersic și nectarin, colecțiile și crearea de soiuri.
Odată cu mutarea stațiunii către Moara Domnească, a preluat tematica pentru arbuști fructiferi care să fie dezvoltată și pentru zona de câmpie. Din 2019 a fost introdus și dudul ca specie eligibilă, motiv pentru care Stațiune Băneasa dezvoltă un proiect dedicat nu doar producerii de frunze, ci și de fructe, dată fiind valoarea lor terapeutică și tendința de fi introduse pe piață în magazine specializate.
 
Ambiția de a avea soiuri autohtone din specii termofile
În 2018 au început tăierile la Băneasa, în încercarea de stimula noi creșteri la livezile rămase în picioare și care nu au mai fost întreținute.
Din colecția de peste 360 de varietăți, s-a reușit să se extragă doar 30 de soiuri de cais, ”restul fiind pierdute definitiv din cauza retrocedării și defrișării de către noii proprietari” a spus Damian Dragomir, directorul științific.
„Este o colecție de valoare, germoplasmă pentru noile soiuri ce vor fi create aici, în noile condiții climatice.”
Așa cum a spus și tânăra cercetătoare Ailin Moloșag în prezentarea sa, ”soiurile dau randamente maxime de obicei în locurile în care au fost create, de aici nevoia de a dezvolta soiuri autohtone. Soiul este extrem de important din punct de vedere economic, fiind mijlocul de producție capabil să valorifice condițiile pedoclimatice dintr-un areal și să asigure producții de calitate. În acest sens devine foarte important fondul propriu de germoplasmă ca sursă de gene care va duce la rezultatele dorite în procesul de ameliorare.”
Același lucru este urmărit și la specia dud, atât din varietăți cu fructul alb cât și cu fructul negru.
La soiurile de cais se încearcă noi forme de conducerea coroanei, sistem de cultură superintensiv la diferite distanțe de plantare.
Se testează și din punct de vedere economic dirijarea și costurile de întreținere a coroanei, la fel la piersic și nectarin. Experiența va dura cca 7 ani pentru a vedea cât de profitabil este sistemul superintensiv la cais. Anul acesta s-au introdus în cultură și câteva specii considerate ”exotice”: smochin, kaki, jujuba și moșmon (specie ancestrală reluată în cultură). La mur se încearcă un sistem cu agrotextil pentru a reduce cantitatea de buruieni.
Sunt și experiențe cu modelarea terenului în coame pentru diminuarea excesului de apă din primăvară comparativ cu terenul plan, portaltoi cu înrădăcinare adâncă versus portaltoi cu înrădăcinare mai superficială, sistem irigat/neirigat.

Proiecte digitale în pomicultură
Firmele specializate în tehnologii digitale, Bea Consulting, Custer Inventikus și echipa proiectului RoboFermier au propus diverse soluții.
De la stații meteo, diverși senzori care măsoară o multitudine de parametri ai apei pentru irigat, atmosferă, calitatea solului, la drone și avioane care să detecteze atacul incipient al agenților patogeni la roboți modulari care să poată executa operații repetitive (tăiat iarbă, stropit pomi local, scanat pomi), toate au fost prezentate în ateliere specializate, cu demonstrații live în câmpul experimental de la Moara Domnească.
 
Pomicultura ecologică
Echipa de la Băneasa are alocată o suprafață de 6.200mp pentru experiențe în domeniul agriculturii ecologice, dată fiind cererea crescândă de proiecte, dar și lipsa de consultanță de specialitate în domeniu. Speciile plantate momentan sunt: aronia, zmeur, goji, piersic, prun, cireș, cais.  
Aici, compania Syngenta a adus trei produse ecologice.
Primul este Isabion un biostimulator pe bază de aminoacizi, care ajută plantele să treacă peste momentele de stres, condiții de fenomene meteo neprevăzute; crește fertilitatea și capacitatea de reproducere, îmbunătățește activitate bacteriană din sol și nutriția plantei. Este omologat pentru măr, păr, cireș, piersic și legume.
Coprantrol Duo este un fungicid de contact cu acțiune puternic preventivă de tip multi-site, care conține două forme de cupru cu acţiune sinergică: hidroxid şi oxiclorură de cupru.
Al treilea produs, Taegro, este bazat pe microorganisme (Bacillus amyloliquefaciens) și are un mod de acțiune deosebit: amidonul din compoziție este baza de hrănire pentru sporii ciupercii care se înmulțește și acoperă frunza, eliberând concomitent o substanță cu rol de protecție.
Compania Norofert, reprezentată de Daniel Tabacu, a venit cu o gamă largă de produse bio atât pentru culturile de grâu și floarea soarelui, cât și dedicate pomiculturii: fertilizanți, fungicide, insecticide care combat atât patogeni de pe plante cât și a celor care se transmit prin sol.
 
Roxana Drăghici