Strategie in lucru la MADR

Cu ocazia unei conferinţe de presă, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a afirmat că instituţia lucrează la o strategie
privind politica agricolă comună şi priorităţile agriculturii româneşti ce trebuie îndeplinite până în anul 2020.

---

„Această strategie nu este încă încheiată, pentru că avem nevoie de datele exacte oferite de recensământul agricol. Vrem ca până în anul 2020, producţia obţinută la grâu să fie de 8 milioane de tone, dintre care cel puţin 4 milioane de tone să fie destinate exportului”, a declarat dl Tabără. Potrivit ministrului Agriculturii, cultura grâului este rentabilă de la o producţie de 3,5 tone/ha în sus şi, pentru depăşirea acestui nivel, fermierii ar trebui să acorde o mai mare importanţă tehnologiei pe care o aplică. În cadrul PNDR, proiectele privind modernizarea exploataţiilor vor fi în continuare o prioritate a instituţiei. „Pe Măsura 121, de exemplu, vom promova investiţiile în acele utilaje performante care asigură un bun management al apei. De asemenea, vom sprijini crearea de depozite şi vom perfecţiona Ghidurile astfel încât investiţiile să fie direcţionate în măsurile importante”, a afirmat dl Tabără. În privinţa organizării pieţei de cereale, dl Tabără a precizat că producătorii ar trebui să considere o prioritate crearea unei burse internaţionale. „Preţul cerealelor ar trebui să se facă la Marea Neagră. Este o provocare, mai ales pentru marii producători, de a face Bursa Internaţională la Brăila-Galaţi şi chiar să existe un anumit sprijin în acest sens”, a precizat dl Tabără.
Promovarea sfeclei de zahăr
În cadrul conferinţei, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, a vorbit despre cultura sfeclei de zahăr şi importanţa pe care o acordă instituţia acestei culturi. „Avem în vedere creşterea suprafeţelor de sfeclă de zahăr şi valorificarea producţiei. Există o strategie a MADR în acest sens, pentru producţia de zahăr şi utilizarea sfeclei de zahăr, cu scopul obţinerii de energie. Este o cultură profitabilă care ar duce la o reorganizare în structura de culturi practicată. Acum, sfecla de zahăr ocupă o suprafaţă de circa 10 mii de hectare, însă aceasta ar putea fi cultivată pe 150 mii de hectare”, a declarat dl Tabără. Un exemplu de plantă tehnică introdusă cu succes de fermierii români în structura culturilor este rapiţa. „În urmă cu 15 ani, rapiţa era cultivată doar pe câteva hectare, iar în acest an suprafaţa a ajuns la 500 mii ha. Este una dintre cele mai importante plante tehnice, cu un preţ de valorificare cuprins între 450 şi 500 euro/tonă. O altă plantă tehnică importantă, cu perspective, este floarea-soarelui, dar care depinde în mare măsură de siguranţa fitosanitară. Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui este de un milion de hectare, dintre care circa 700 de mii ha sunt necesare pentru a asigura sistemul de rotaţie a culturilor agricole”, a precizat dl Tabără. În opinia ministrului, plantele tehnice prezintă o importanţă deosebită în sistemul agricol românesc şi că ţara noastră nu duce lipsă de material biologic productiv şi de bună calitate. Un alt sector pe care ministerul Agriculturii doreşte să-l sprijine este cel al agriculturii ecologice: „În baza articolului 68, am decis ca anul viitor să suplimentăm sprijinul alocat pentru agricultura ecologică cu un milion de euro. Cu toate că nu am reuşit să cheltuim în totalitate cele 3 milioane de euro care sunt deja alocate, dorinţa noastră este aceea de a promova acest sistem de producţie”, a precizat dl Tabără.
Cultivarea de OMG, beneficii economice şi agronomice
În viitoarea politică agricolă comună, cercetarea agricolă va dispune de un buget consistent, de 4,5 mld. euro. Va exista astfel suţinere financiară pentru crearea de noi varietăţi, mai productive şi rezistente la atacul de boli, dăunători şi diferiţi factori climatici. Biotehnologia constituie o ramură importantă a cercetării agricole, iar un produs important al acesteia este soia transgenică. „Nimeni nu va putea vorbi despre dezvoltarea zootehniei, de plus valoare, fără soia şi şroturi de soia. Uniunea Europeană importă anual 40 de milioane de tone de soia şi şroturi de soia, iar România importă circa 500 de mii de tone. Dacă am cultiva soia MG, producţia naţională ar fi de 1,5 milioane tone”, a afirmat ministrul Agriculturii. Dincolo de avantajele economice, cultivarea plantelor modificate genetic asigură şi beneficii agronomice. „În Satu Mare şi Bihor sunt mii de hectare cultivate cu porumb, care nu vor produce nici un bob, pentru că sunt atacate de dăunătorul Diabrotica virgifera. Cu ce vom preveni un asemenea atac, cu ce pesticide”, a întrebat dl Tabără. Acest dăunător de carantină, denumit viermele vestic al rădăcinilor de porumb, este originar din Statele Unite ale Americii, iar în ţara noastră a fost semnalat pentru prima oară în anul 1996. Dăunătorul provoacă pagube mai ales în partea de nord-vest a ţării, deşi prezenţa sa a fost semnalată şi în partea de sud a României. Din cauza combaterii dificile a viermelui vestic din lanurile de porumb, deoarece are rezistenţă genetică la tratamentele chimice, soluţia adoptată de fermierii americani a fost cultivarea de hibrizi transgenici, rezistenţi la atacul de Diabotica virgifera.
Energie din surse regenerabile
Nimeni nu poate nega importanţa agriculturii, mai ales în contextul actualul, de creştere demografică şi de schimbări climatice. „Pe partea de vest a României, în ultimii 50 de ani temperatura medie anuală a crescut cu 0,5 grade, ceea ce este mult şi intensifică fenomenul de stepă. Un alt factor esenţial este creşterea populaţiei. În 2050, polulaţia lumii va număra circa 9,5-10 mld. de oameni”, a sus dl Tabără. În opinia sa, agricultura poate răspunde acestor provocări, dar şi celor legate nevoia de energie. „România are o rezervă uriaşă de biomasă ce poate fi folosită pentru pentru producerea de energie. Germania renunţă la energia nucleară în schimbul folosirii de energie din surse regenerabile, din biomasă. 40% din producţia de porumb din SUA este folosită în producţia de etanol”,a afirmat dl Tabără.
Ana MUSTĂŢEA