Strugurii de masă româneşti «îşi caută» locul în podgoriile noastre

Pe 9 septembrie, Institutul de la Valea Călugărească a găzduit un concurs de struguri de masă, în dorinţa de a promova mai bine noile (dar şi cele deja cunoscute) varietăţi româneşti, ştiut fiind faptul că ponderea acestora în podgoriile noastre este extrem de redusă. Evenimentul a fost organizat împreună cu SRH.

În prezent, România, ca ţară vitivinicolă, ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5 ca suprafaţă (191.000 ha) şi locul 6 la producţia de struguri şi vin (4.900.000 hl). 187.200 ha sunt vii pe rod, dintre care 178.600 ha cu struguri de vin şi doar 8.600 ha plantaţii struguri de masă. Dintre cele peste 20 de soiuri din Catalogul oficial, doar jumătate se regăsesc în plantaţii, Auriu de Ştefăneşti, Chasselas roz, Coarnă neagră selecţionată, Muscat de Hamburg, Afuz Ali fiind cele mai cultivate. Peste 50% din podgoriile cu struguri de masă sunt ocupate cu Chasselas Dore, o varietate mixtă ca poate fi folosită şi pentru vinificare. Acelaşi studiu spune că românii au consumat, în medie, pe perioada 2014-2018, circa 7 kg/cap locuitor/an. („Study on the table grapes market in Romania“, E. Soare, I. Chiurciu, USAMV Bucureşti) Situaţia strugurilor de masă nu este una „roz“ nici la nivel european. Suprafeţele sunt cu tendinţă de scădere, deşi importul din ţări non-UE este în creştere, ceea ce înseamnă că cerere există. Cei de la cbi.eu au realizat studii din care reiese că producţia de struguri de masă a sezonului anterior a fost de circa 1.557.000 de tone la nivelul Uniunii Europene, faţă de 1.985.000 de tone în 2010, în timp ce importul a fost de 690.000 de tone anul trecut, faţă de 570.000 de tone în urmă cu 10 ani.

Doar şapte producători privaţi în concurs

43 de soiuri şi clone au fost expuse şi degustate la concursul organizat la ICDV V Valea Călugărească, dintre care 33 din sortimentul autohton şi 10 din sortimentul internaţional. Numai şapte dintre probele înscrise în concurs au aparţinut unor producători privaţi din Prahova şi Buzău. Ar fi de dorit ca ponderea lor să crească la astfel de întâlniri, atât ca participanţi, cât şi în calitate de concurenţi, ei fiind cei care ar putea înclina balanţa pentru mărirea suprafeţelor/producţiei din soiuri valoroase de struguri de masă autohtone. Alături de colegii din celelalte staţiuni de cercetare, autorităţi şi conducerea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, la degustare a participat şi ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, E.S. dl Arthur Mattli. Încântat se pare de varietatea mare de soiuri cultivate sau cu potenţial de a ajunge în cultură, de gust şi de arome, le-a sugerat gazdelor ca pentru promovare, o dată pe an să organizeze o degustare la care să invite ambasadorii acreditaţi în ţara noastră.

Soiuri câştigătoare

Maturare timpurie şi semitimpurie: I - Gelu (SCVV Iaşi); Codreanca (fermier Puşcălău Dan); II - Mihaela (SCDV V Pietroasa); III - Ştefăneşti (INCDBH Stefăneşti). Maturare mijlocie (III-IV): I - Transilvania (ICDV V Valea Călugărească); Muscat de Poloskey (SCDV V Odobesti); II - Transilvania (SCDV Iaşi), Muscat de Hamburg cl. (SCDV Murfatlar); III - Muscat de Adda (SCDV Pietroasa), Muscat de Poloskey - (Adrian Drugă, Buzău); Soiuri de struguri cu maturare târzie (V-VI): I - Tamina (Adrian Druga); II - Tamina (ICDV V Valea Călugărească); Mara (SCDV V Iasi); III - Greaca (SCDV V Odobeşti). Dintre apirene: Centenar de Pietroasa, Centennial.