Studiu ADAMA: fricile şi comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei

15/5/2020

Consumatorii aşteaptă de la companii să comunice mai mult despre acţiunile lor privind siguranţa alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancţiona mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei.

Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru ADAMA Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimţită de către românii din mediul urban este legată de situaţia generală a economiei şi viitorul incert, urmată de propria situaţie financiară, punerea în pericol a sănătăţii şi teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producţia, cât şi distribuţia produselor alimentare a funcţionat în parametri normali în contextul pandemiei;
Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziţionează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranţa produselor este un factor-cheie;
Repondenţii susţin că au consumat mai puţin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
Totodată, a crescut apetenţa consumatorilor pentru produse proaspete (fructe şi legume). Deşi preferate de mulţi consumatori, pieţele agroalimentare au fost mult mai puţin frecventate în această perioadă, din cauza condiţiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

„ADAMA este un jucător-cheie pe piaţa de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluţii de ultimă generaţie pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectaţi la problemele care ţin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanţul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorităţi: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuţie mult îmbunătăţită, care să poată să le pună în valoare produsele şi care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiţii de siguranţă. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză şi să nu învăţăm nimic din ea“, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

Statul şi companiile, actorii importanţi pentru depăşirea crizei

92% din respondenţi consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depăşirea situaţiei create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându- se companiile. Potrivit repondenţilor, acestea din urmă trebuie să ajute oamenii să treacă mai uşor prin această criză, inclusiv prin educare şi informare. 46% din aceştia susţin că vor sancţiona mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori - de aceea se aşteaptă, în majoritate covârşitoare, ca acestea să-şi protejeze angajaţii (83%) şi categoriile sociale vulnerabile, dar şi producţia şi economia locală (82%).

Situaţia economică este sursa principală de îngrijorare în rândul românilor

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% din aceştia se aşteaptă ca dificultăţile economice să dureze mai mult de un an. Cea mai mare îngrijorare resimţită de către românii din mediul urban este legată de situaţia generală a economiei şi de viitorul incert (68%). Propria situaţie financiară este şi ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de COVID-19 (41%), dar şi teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% din românii din mediul urban se declară îngrijoraţi de siguranţa alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalţi cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susţin că ar fi benefice acţiuni de comunicare din partea autorităţilor care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puţin îngrijoraţi în acest moment (doar 24% din cei chestionaţi). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

Tiparele de consum alimentar au suferit schimbări de la începutul crizei

Conform unui studiu Eurostat, din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deşi suntem un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.

Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionaţi arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate şi conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apa îmbuteliată şi răcoritoarele sunt şi ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% din consumatori. Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puţin decât înainte - mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar şi snacks-urile (33%), produsele de panificaţie/ brutărie (29%) şi mezelurile (28%).

Apar şi alte schimbări în comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea - 88% din consumatori spală fructele şi legumele cu mai multă atenţie decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziţionare.

Principalele masuri aşteptate de la producători pentru garantarea siguranţei alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecţie pentru angajaţi - 78%, dar şi la măsuri sporite de igienizare a spaţiului de producţie - 68%. Adiţional, consumatorii consideră oportune şi alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătăţii angajaţilor, dar şi ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producţie sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii şi-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acţiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranţa alimentelor. Frecvenţa de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanşarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% din cei chestionaţi făceau cumpărături de produse alimentare de cel puţin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 de ani) sunt categoria la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

Criza pandemică a determinat schimbări şi în ceea ce priveşte canalele comerciale utilizate

în această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerţ - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) şi supermarketuri (43%), în vreme ce pieţele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% din consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din reţele internaţionale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menţionate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menţinute (17%), precum şi preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menţionează ca dezavantaje ale acestor magazine aglomeraţia percepută (18%), precum şi anumite nesiguranţe legate de provenienţa produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obişnuiau să frecventeze pieţele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulţi dintre aceştia preferând în această perioadă mai degrabă hipermarketurile (55%) şi magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în pieţele agroalimentare (36%), principalele bariere menţionate spontan fiind legate de igienă precară (22%) şi de aglomeraţia/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, pieţele sunt totuşi apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete şi de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru ADAMA România o cercetare cantitativă şi calitativă, având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar şi a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfăşurat în perioada 3-9 aprilie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de ±4%.

0 Comments

articole

Studiu ADAMA: fricile şi comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT