Studiu privind eficacitatea neonicotinoidelor şi efectul acestora asupra albinelor

Comisia Europeană a luat decizia de a restricţiona utilizarea neonicotinoidelor începând cu sfârşitul anului 2013. De atunci, în fiecare an, România solicită derogare pentru a le putea folosi la tratamentul seminţelor  pentru culturile de rapiţă, porumb şi floarea-soarelui.

Rolul acestor insecticide este acela de a proteja culturile amintite de atacul dăunătorilor precum puricii de sol, viermii-sârmă şi mai ales de cel al răţişoarei porumbului, Tanymecus dilaticollis - insectă care se manifestă foarte agresiv în ţara noastră deoarece întâlneşte aici condiţii prielnice de dezvoltare, spre deosebire de cele din alte state.

Importanţa neonicotinoidelor pentru agricultura României este de necontestat, cu atât mai mult cu cât substanţele chimice sunt utilizate pentru protecţia fitosanitară a unor culturi de bază, ce ocupă o pondere însemnată în structura agricolă a ţării. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este instituţia responsabilă pentru a argumenta în faţa Comisiei Europene rolul deosebit al insecticidelor neonicotinoide în agricultura românească şi impactul negativ asupra performanţei agricole în cazul în care nu ar mai fi permisă utilizarea lor. Cu toate că am ajuns la cea de-a patra solicitare făcută la CE pentru a ni se permite folosirea neonicotinoidelor, MADR nu are încă un studiu relevant privind acest subiect. Abia în acest an instituţia a solicitat Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDPP) efectuarea unui studiu de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de albine, în condiţiile agropedologice specifice ţării noastre. Studiul se desfaşoară în trei etape, are un buget alocat în valoare de 1,2 milioane de lei, iar perioada de desfăşurare este de mai puţin de un an şi jumătate - o perioadă extrem de scurtă pentru a obţine rezultate viabile, consideră cercetătorii implicaţi în proiect, iniţial ei cerând ca perioada de desfăşurare a studiului să fie de minimum 3 ani. Prima etapă a studiului se referă la elaborarea modelelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru determinarea influenţei insecticidelor neonicotinoide asupra culturilor luate în studiu şi a familiilor de albine în sudul României, Podişul Moldovei şi Dealurile Subcarpatice. Studiul îşi propune să determine eficacitatea insecticidelor neonicotinoide în combaterea dăunătorilor răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), viermii-sârmă (Agriotes sp.), puricii cruciferelor (Phyllotreta sp., Psilliodes sp) şi viespea rapiţei (Athalia rosae). Etapa a doua a studiului presupune realizarea metodelor experimentale şi a procedurilor de lucru pentru stabilirea eficacităţii celor trei neonicotinoide aplicate la tratamentul seminţelor, iar în cea de-a treia etapă se va stabili şi impactul acestor insecticide asupra familiilor de albine şi a produselor apicole. Pe lângă instituţia coordonatoare ICDPP, parteneri în cadrul proiectului sunt Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Piteşti şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea, precum şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură (ICA). „Din păcate, România nu a dorit până acum să facă un studiu pe această temă. Nu ştiu de ce la EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) a trebuit să se prezinte studii ale Ungariei, Germaniei sau Marii Britanii referitoare la efectul neonicotinoidelor asupra sănătăţii albinelor. Referitor la acest studiu, dorim să ajungem la rezultate relevante deoarece ele vor fi utile României la Comisia Europeană. În câmp vom efectua modele experimentale, vom determina eficacitatea neonicotinoidelor, vom monitoriza nivelul de atac al dăunătorilor - aspect care ne interesează foarte mult pentru că dorim să demonstrăm de ce neonicotinoidele sunt necesare în România. Întrecem din acest punct de vedere toate ţările din Europa în ceea ce priveşte nivelul atacului acestor dăunători. Am avut ocazia să vorbesc cu persoane bine informate din Germania, Belgia etc. care nici nu au auzit de Tanymecus. Francezii nu ştiu ce înseamnă ca Tanymecus să lase doar pământul şi practic de la ei a pornit decizia de a se interzice folosirea neonicotinoidelor. În cazul în care aceste substanţe vor fi interzise definitiv, sper ca industria de produse de protecţia plantelor, care îşi cunoaşte foarte bine interesele, să asigure combaterea acestui dăunător cu alte produse chimice. În etapa a treia trebuie să demonstrăm funcţionalitatea unui model experimental, însă este foarte greu să-l demonstrăm într-un singur sezon de vegetaţie“, a afirmat coordonatoarea studiului, dr. ing. Carmen Mincea, şef laborator Ecotoxicologie, toxicologie şi biotehnologie din cadrul ICDPP.  „Iniţial am făcut un plan pentru 3 ani, dar acum avem la dispoziţie o perioadă de doar 1 an şi 4 luni, un termen foarte scurt dedicat acestui subiect important pentru agricultura din România. Vom reuşi să facem ce ne-am propus, însă calitatea rezultatelor nu va fi aceeaşi dacă ni se acorda timpul necesar pentru a ajunge la rezultate relevante pentru subiectul urmărit. De când s-a interzis utilizarea acestor substanţe în Europa, România a cerut derogări continue pentru a le folosi. Anul acesta am cerut a patra derogare. Ar fi trebuit să i se acorde o importanţă mai mare acestui subiect şi să se găsească resursele financiare pentru a se realiza cercetări competitive pe plan internaţional referitoare la modul în care acţionează aceste substanţe active în condiţiile agropedoclimatice din România. Aceşti dăunători sunt într-un procent mare în România şi depăşesc de multe ori Pragul Economic de Dăunare în culturile agricole. Iniţial eram opt parteneri în cadrul proiectului, iar acum am rămas doar patru. Studiul de faţă trebuie să ajungă la rezultate relevante.

Activităţile pe care le vom desfăşura sunt complexe, presupun multe vizite în câmp pentru colectarea de date. ICA va efectua o muncă mult mai laborioasă pentru că va face anumite analize de extremă fineţe şi care sunt costisitoare“, a afirmat dna Florica Constantinescu, director general al ICPP. În desfăşurarea acestui studiu a dorit să se implice şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR). Alina Creţu, director executiv al APPR a susţinut: „Pentru fermieri este extrem de important studiul, ne bucură faptul că se începe de undeva această cercetare astfel încât să putem avea şi noi nişte argumente de la Academie, de la ICPP şi alte instituţii din România şi pe care să le putem prezenta la Bruxelles ca să ne batem pentru drepturile noastre. Ne ducem la Bruxelles destul de des şi, din păcate, ne ducem cu mâna gloală, în afară de diferite rapoarte pe care le-au făcut companiile private. Era nevoie de un astfel de studiu. Vă felicit şi sper să aveţi forţa şi resursele financiare să duceţi la capăt acest început de proiect, din punctul meu de vedere. Şi APPR a început să experimenteze la cultura de porumb diferite soluţii pentru a combate răţişoara porumbului. Ne interesează, din punctul de vedere al fermierilor, ce metode avem la dispoziţie pentru a combate Tanymecus şi cum putem fi eficienţi la cultura de porumb. Această testare o vom continua şi anul viitor pentru a vedea eficienţa acestor soluţii. Vrem să vă informăm că suntem dispuşi să vă sprijinim în demersul pe care îl faceţi. De asemenea, dorim să colaborăm şi cu ICA, să găsim împreună soluţii pentru a fi mai eficienţi şi pentru a proteja familiile de albine. În acest moment elaborăm un ghid de bune practici agricole şi ne mai lipseşte componenta apicolă. Ne bazăm foarte mult pe munca pe care o desfăşuraţi, pentru a susţine eventualele derogări pe care România le va solicita pe viitor. În cazul neonicotinoidelor există un aviz negativ al EFSA, atunci când a fost luată decizia de a se interzice utilizarea lor. În cazul glifosatului nu există nici un aviz negativ. Cu toate acestea, noi am apelat la o procedură legală, preventivă, de a face o notificare la CE prin care ne rezervăm dreptul de a da în judecată CE şi de a recupera pierderile suferite în cazul în care glifosatul nu mai este autorizat“. Potrivit dr. ing. Aurel Badiu, membru al ASAS, dacă insecticidele neonicotinoide vor fi interzise total, într-un sezon de atac, pierderile de producţie pot ajunge la 1 miliard de euro. „Cine va plăti pentru aceste pierderi? Fermierii români sunt îndreptăţiţi să ceară compensaţii în acest caz. Va trebui să procedăm altfel, nu ca atunci când ne-a fost interzis să mai cultivăm soia modificată genetic şi am suferit mari pierderi din cauza acestei decizii.“ Un alt subiect aprins care se discută la nivel european este interzicerea folosirii glofosatului. Soluţia erbicid mai poate fi folosită pentru încă 5 ani, după care se va discuta din nou, pe baza informaţiilor suplimentare, viitorul acesteia. Oare noi avem vreun studiu care să cuantifice pagubele pe care fermierii români le-ar suferi dacă glifosatul nu va mai fi permis? Cum vom motiva la CE impactul acestei decizii asupra agriculturii româneşti?

Ana IONIŢĂ