Subprogramul pomicol, o sansa de relansare economica

La iniţiativa reprezentanţilor sectorului pomicol din România, în vara acestui an s-a desfăşurat un seminar important, la care au participat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş, şi ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin. Evenimentul a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, iar subiectul dezbătut a fost dezvoltarea sectorului pomicol din România, având în vedere existenţa unui subprogram în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care va fi finanţat din fonduri europene.

---

„Există deja un angajament la nivelul Ministerului Agriculturii şi avem, în acest sens, pentru sectorul pomicol, un grup de lucru în cadrul instituţiei, din care face parte şi directorul institutului de la Mărăcineni, care, de altfel, a fost iniţiatorul acestei întâlniri. Există decizia de a avea trei subprograme în viitorul PNDR, iar aceasta este o facilitate pe care a creat-o Comisia Europeană pentru următoarea programare financiară.

Primul subprogram va fi pentru sectorul laptelui din România, pentru că vor fi probleme din 2015, când se vor elimina cotele de lapte, al doilea subprogram va urmări sprijinirea fermierilor din zonele defavorizate, cele montane şi submontane, iar cel de-al treilea subprogram va fi pentru pomicultură”, a susţinut dl Daniel Constantin. În opinia acestuia, sectorul are un potenţial foarte mare care nu este încă valorificat, în condiţiile în care 51% din plantaţiile existente sunt în declin. Ministrul Agriculturii a declarat că sectorul se confruntă cu deficienţe în ceea ce priveşte organizarea de piaţă şi mai puţin cu importurile venite din alte ţări. „În 2011, sectorul a cunoscut o creştere a producţiei foarte mare faţă de anii precedenţi. La mere, de exemplu, în 2011, am produs 620.000 de tone. Este o idee falsă că importăm mai mult şi cred că ţine mai mult de organizarea de piaţă.

În acelaşi an, importurile la mere au fost de 51.000 de tone. Importurile pe care le avem sunt mult sub 10% faţă de producţia pe care o avem pe plan intern. În egală măsură, exporturile sunt aproape identice cu importurile. În 2011, am exportat 46.000 de tone de mere. Avem producţie în România şi un potenţial de a produce şi de a satisface piaţa internă chiar şi în aceste condiţii, în care jumătate din plantaţii sunt în declin. Ne lipseşte organizarea de piaţă. Avem nevoie ca, lângă cel care produce, să avem un grup de producători, să avem un centru de colectare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare şi, desigur, marketingul acestor produse, pentru a le găsi mai aproape de consumatori, în supermarketuri.

Trebuie să mobilizăm şi să stimulăm sectorul să fie asociat. Dacă am avea o asociere mai bună, centre de colectare în toate bazinele pomicole cred că am putea găsi fructe româneşti mult mai competitive”, a spus acesta. Subprogramul pe pomicultură va fi unul modular, ceea ce înseamnă că va cuprinde o serie de măsuri, care va sprijini activitatea de producţie, procesare şi inovare. Reconversia plantaţiilor pomicole va fi doar o componentă a acestui subprogram. Totodată, spre deosebire de programul viticol, cel din pomicultură va fi mult mai flexibil în privinţa alocării fondurilor necesare. Acestea vor fi stabilite, în funcţie de priorităţi, de statul membru care decide să dezvolte acest sector.

„Dincolo de alocarea flexibilă ce poate fi îmbunătăţită de la un an la altul, în funcţie de priorităţile pe care le stabilim în anul respectiv, acest program are o componentă foarte interesantă, şi anume finanţarea afacerilor din bazinele pomicole şi zonele cu potenţial de producţie, de la producător până la tot ce înseamnă desfacere. Vom finanţa în viitorul subprogram afacerile integrate, care să cuprindă producţia pe tot lanţul de producţie, astfel încât să ne asigurăm că producţia poate să ajungă în condiţii competitive pe piaţa internă, şi nu numai”, a afirmat dl Constantin. Ministrul Agriculturii a adus în discuţie alte două probleme cu care se confruntă sectorul: durata scurtă de viaţă a fructelor româneşti şi dimensiunea mică a exploataţiilor agricole.

„În afară de lipsa organizării sectorului, mai există o problemă, cea legată de durata de viaţă a produselor din România. Din păcate, produsele româneşti încă sunt sezoniere şi nu le găsim decât într-o anumită perioadă a anului. Pe de altă parte, trebuie să vorbim şi despre structura exploataţiilor. 90% din fructele româneşti provin din exploataţiile care au sub 3 hectare. În acest fel nu putem să fim competitivi. În momentul de faţă, suprafaţa pomicolă este de 145.000 de hectare şi cred că putem ajunge, prin eforturi susţinute cu fonduri europene, la 200.000 ha, ca să fim competitivi nu doar pe piaţa internă, ci şi la export”, a declarat ministrul Agriculturii. Reprezentantul instituţiei a mai spus că va trebui stimulată asocierea şi crearea grupurilor de producători deoarece acestea reprezintă mai puţin de 5% din suprafaţa pe care o are România.

Motivaţia şi organizarea - esenţiale pentru dezvoltarea sectorului
În cadrul acestui eveniment, în deschidere, comisarul european a vorbit despre motivele pentru care programul de reconversie-restructurare în pomicultură nu a fost aplicat încă din anul în care ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană.

„Pe partea de pomicultură, situaţia este una aparte, deoarece nu sunt probleme de reconversie-restructurare în vechile state membre ale UE şi chiar şi în noile state membre. Foarte puţine state membre se plâng că au probleme cu restructurarea sectorului pomicol şi vor un astfel de program. În schimb, pentru sectorul viticol, în 2008 s-a decis un regulament cu abordare europeană pentru procesul de reconversie-restructurare a plantaţiilor viticole. În vechile state membre s-a mers foarte mult pe defrişări, pe scoaterea din producţie a unor suprafeţe pentru că aveau supraproducţie şi pe alte măsuri de piaţă. Dintre noile state membre, puţine au probleme de restructurare şi reconversie în pomicultură.

Aşadar, nu se putea veni cu o abordare europeană sau cu un program european pentru pomicultură pentru că nu îşi avea obiectul. De când am preluat actuala funcţie, am încercat să găsesc o soluţie astfel încât ţările care vor să poată pune la punct un astfel de program, fără ca alţii să considere că este un ajutor mascat, împotriva principiilor de concurenţă, să o poată face. Am avut ideea de a introduce această posibilitate în Programul de Dezvoltare Rurală. A fost o propunere pe care am făcut-o în acest proces de reformă gândindu-mă, în primul rând, la sectorul pomicol din România şi la cel de lapte”, a precizat dl Cioloş.

„Pe acest program există chiar mai multă flexibilitate decât pe programul de reconversie-restructurare pe viticultură, unde există o sumă stabilită de la început pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, şi nu poţi să o creşti. Alocarea bugetară pentru programul sectorial pomicol se poate modula în funcţie de nevoi, pentru că decizia este la latitudinea Ministerului Agriculturii.” Potrivit comisarului european, pentru reuşita subprogramului pomicol trebuie să se ţină seama de două elemente esenţiale, şi anume: motivaţia şi organizarea sectorului.

„Dacă sectorul nu doreşte cu adevărat acest program, nu o să poată nimeni să impună un astfel de program, de sus în jos, şi vă amintesc că în viticultură lucrurile au mers tocmai pentru că sectorul era clar motivat. Cred că este momentul ca sectorul, din interiorul lui, să se organizeze în jurul unui proiect. Aveţi şansa să vă organizaţi nu doar conceptual, ci să vă organizaţi în jurul unui concept, a unui proiect de dezvoltare”, a declarat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, pomicultura, subprogramul pomicol, pndr, ministerul agriculturii (madr)