Sumi Agro a pornit «Caravana Rapitei 2011»

Sumi Agro a pornit în perioada 21-24 iunie „Caravana Rapiţei 2011” în zona Moldovei. Prezentările hibrizilor de rapiţă
„Rustica” au fost realizate direct în câmp, pe terenurile societăţilor colaboratoare:
SC Comcereal Focşani SA - Focşani; SC Criscip SRL - Valea Seacă, Bacău; SC Red Agro SRL - Roman şi SC Byanca Plai SRL - Dragalina, Botoşani. În cadrul acestei campanii, specialiştii din cadrul echipei SUMI AGRO au pus la dispoziţia fermierilor toate informaţiile necesare, de la înfiinţarea până la recoltarea culturii de rapiţă.

---

În judeţul Botoşani, „Caravana Rapiţei 2011” a poposit la SC Byanca Plai, Dragalina,  administrată de domnul Stredie Mihai. Societatea a fost înfiinţată în anul 2007 şi  exploatează 1.500 ha, pe care cultivă floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, rapiţă, porumb,  grâu, orz şi soia. Din cele 128 ha cultivate cu rapiţă, pe 20 dintre ele fermierul a cultivat
hibridul Elite de la Rustica. Estimarea producţiei de către participanţi în condiţiile acestui an, cu un start bun în toamnă, dar cu secetă în primăvară, a fost de aproximativ 3.000  kg/ha. În cadrul evenimentului, au fost prezentaţi hibrizi de rapiţă Sumi Agro, cu  caracteristici productive, particularităţi tehnologice, avantaje şi producţii estimate. În acelaşi timp, fermierii din zonă au avut posibilitatea să adreseze întrebări şi să afle detalii legate de tehnologia de cultură a rapiţei. Vizita „Caravanei Rapiţei 2011” la Agromec Cenei din judeţul Timiş ne-a fost consemnată de domnul Botez Vasile, printr-un interviu acordat de
domnul ing. Mircea Bărăgan, director al societăţii, cu ocazia organizării unei etape în partea de vest a ţării. Dle director, vă rugăm ca în câteva cuvinte să ne prezentaţi unitatea pe care o conduceţi. Sediul unităţii este în localitatea Cenei, situată la 30 km nord-vest de municipiul Timişoara; suprafaţa cultivată este de 2.300 ha, împărţită în 3 ferme aflate pe teritoriul comunei Cenei, în satele Pustiniş şi Bobda. Puteţi să ne spuneţi ceva despre structura culturilor?  În anul 2011 avem în cultură: grâu - 1.030 ha, porumb - 364 ha, floarea-soarelui - 364 ha, soia - 54 ha, orz - 270 ha, care a fost recoltat, rapiţă - 218 ha, care a fost recoltată o dată cu recoltarea loturilor demonstrative. Pentru că suntem la dvs. cu „Caravana Rapiţei 2011”, vă rugăm să ne detaliaţi tehnologia pe care aţi aplicat-o culturii de rapiţă. Culturile premergătoare culturii de rapiţă au fost orz şi grâu; am evitat amplasarea rapiţei pe suprafeţele de grâu erbicidate cu tribenuronmetil. După o arătură de 20- 22 cm adâncime, am discuit şi am aplicat îngrăşăminte complexe 200 kg/ha (20-20- 0 + 3S + 0,017 Zn); am ales să cultivăm hibridul Elvis, care este comercializat de compania dvs. Sămânţa a fost tratată cu Picus, doza fiind calculată la 6 l/t. În privinţa epocii de semănat, pot să vă spun că este foarte greu de ales, nu se poate da o dată exactă pentru a avea succes, depinde foarte mult de condiţiile meteo din timpul epocii de semănat. Anul trecut, semănatul l-am efectuat în perioada 5-8 septembrie 2010. Ce tratamente aţi aplicat culturii în toamnă?
Pentru că sămânţa a fost tratată cu Picus, cultura a fost protejată de la bun început şi nu am avut atac de purice negru (Phyllotreta atra) după răsărire; Viespea rapiţei nu am semnalat-o în cultură. Din cauza temperaturilor mai ridicate şi a dezvoltării culturii de rapiţă,
am facut un tratament cu Matiz 0,5 l/ha, pentru încetinirea creşterii. Revenind la semănat, doresc să vă spun că am fost foarte mulţumit de fertilizantul Teprosyn pentru tratat  sămânţa. Anul trecut, pe o solă de 40 ha am semănat hibridul Hydromel, tratat cu Teprosyn
cu o întârziere de 30 de zile comparativ cu celelalte sole. Surpriza a fost foarte mare, deoarece rapiţa a avut un start de răsărire excepţional, cultura de rapiţă de pe cele 40 ha a ajuns în vegetaţie la aceeaşi fază până la intrarea în iarnă, ca şi cultura „veche”, chiar dacă
decalajul între culturi era de 30 de zile. Ce tratamente aţi făcut în primăvară? Din cauza zăpezii din timpul iernii şi a ploilor căzute în primăvară, am avut 20 ha cu rapiţă unde apa a băltit. Rapiţa a fost afectată, mai ales pe terenurile joase lacovistite din ferma de la Pustiniş. În luna martie, am fertilizat cu 200 kg azotat şi tot în martie am folosit capcanele instalate în câmp pentru a depista atacul timpuriu de gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhyncus
napi). Am efectuat un tratament cu insecticidul Nurelle D în doză de 0,4 l/ha, în amestec cu fungicidul Topsin 500 l/ha. În practică, mulţi fermieri fac tratamentul pentru gărgăriţă când
temperatura este stabilizată 3 zile la rând în jurul a 8 grade Celsius. Aţi mai făcut şi alte tratamente? Bineînţeles, împreună am fost cu ochii pe rapiţă pentru combaterea gândacului lucios (Meligethes aeneus). Primul tratament l-am făcut când pe inflorescenţa încă nerăsfirată se găseau mai mult de doi gândaci, folosind amestecul: Mospilan 0,15
kg/ha + Fury 0,1 l/ha. Al doilea tratament l-am făcut cu insecticidul Nurelle 0,4 l/ha, pentru combaterea gândacului păros şi a gândacului lucios din unele zone unde a mai apărut.
După un an de muncă, puteţi să ne spuneţi care a fost producţia care aţi obţinut-o? Producţia a fost diferită pe ferme, cea mai bună producţie s-a obţinut în ferma de la Bobda, unde pe suprafaţa de 103 ha producţia a fost de 3.336 kg/ha. Pe unitate însă, producţia a fost de 2.626 kg/ha. Trebuie să specific că şi ceilalţi fermieri au depus eforturi pentru a obţine o producţie mai bună, au avut chiar o rapiţă foarte frumoasă, dar au avut multă rapiţă
calamitată de băltirile din primăvară. La ce concluzie aţi ajuns cultivând hibrizii Rustica?
Ceea ce este specific hibrizilor Rustica este că ramificarea plantelor se face deasupra solului, având un număr mai mare de silicve pe plantă, faţă de alţi hibrizi, la care  ramificarea se face din partea superioară a plantei şi deci producţii mai mici. În toamnă veţi continua să cultivaţi hibrizi de rapiţă Rustica? La toamnă intenţionez să măresc suprafaţa de rapiţă la 300 ha, dar hibrizii vor fi ES Betty şi ES Alias. Cum de aţi ales alţi hibrizi de la Sumi Agro? Am avut un lot experimental cu 7 hibrizi comercializaţi de Sumi Agro şi, în urma simpozionului făcut aici în unitate, la care au participat 30-35 fermieri, după ce am văzut
fiecare hibrid şi, datorită dlui dr. ing. Miriţescu Mihai, am hotărât să schimb hibrizii pentru anul viitor, considerând că în unitatea noastră hibrizii Betty şi Alias vor aduce un spor de producţie. Aţi recoltat loturile demonstrative, vă rugăm să ne daţi câteva informaţii despre ele. Lotul a fost amplasat în ferma de la Bobda, iar tehnologia aplicată a fost aceeaşi ca şi în loturile comerciale de rapiţă. Fiecare hibrid a fost semănat pe o suprafaţă de 1,2 ha; producţiile obţinute au fost următoarele: Artist 3.950 kg/ha; Alias 4.120 kg/ha; Betty 4.200 kg/ha; Safir 4.100 kg/ha; Olano 4.000 kg/ha; Hydromel 3.300 kg/ha (goluri din cauza băltirii apei); Ellite 2.500 kg/ha (goluri din cauza băltirii apei). Dle director, vă mulţumim pentru că
aţi avut amabilitatea să ne acordaţi acest interviu, ştim că vă pregătiţi pentru recoltarea grâului, drept pentru care vă urăm o campanie uşoară şi cu producţii mari! Vă mulţumesc pentru urarea de bine şi îmi doresc să se îndeplinească.