Suntem încă dependenți de ploi!

"Omul gospodar sapă fântâna înainte de a-i fi sete!“

VECHI PROVERB CHINEZESC

În sfârșit, au venit ploile mult așteptate pentru a potoli setea pământului, dar și a tot ce are viață. Dacă oamenii de știință s-au bucurat că, ipotetic, au găsit apă pe planeta Marte, cu mult mai mare este bucuria generată de apa căzută în ultima perioadă peste pământul românesc. În această împrejurare îndelung așteptată și dorită, agricultorii, după recoltatul a ceea ce a putut să dea pământul secătuit de seceta verii, au demarat campania însămânțărilor de toamnă la grâu, orz, rapiță etc., deși rezerva de apă în sol este minimă. Determinați de această realitate, reluăm o temă de cea mai mare importanță pentru agricultură, și anume tema irigațiilor. În ultimii 25 de ani s-au investit în sectorul îmbunătățiri funciare peste 10 miliarde euro din resurse bugetare, împrumuturi externe, subvenții comunitare etc., însă, cu un management defectuos, efectul este dezolant. În perioada sus-menționată, suprafața amenajată pentru irigații a scăzut de la 3,2 mililoane de hectare la 300.000 de hectare, multe râuri sunt colmatate, cu diguri depreciate, ce generează inundații după fiecare ploaie. Fenomenul de eroziune a solului sau băltire a apei pe suprafețe apreciabile, în special din sudul țării, este tot mai prezent. Și totuși, multe țări care au condiții pedoclimatice nefavorabile vitregite, în mare măsură de precipitații, reușesc să practice o agricultură performantă. Un exemplu concludent în acest sens este Statul Israel, cu o medie anuală a precipitațiilor cu mult sub cea înregistrată în țara noastră. Cu toate acestea, în Israel se practică una dintre cele mai performante agriculturi, iar această performanță se datorează în mare măsură sistemului național de irigații. Ne referim atât la distribuirea apei când trebuie și unde trebuie, cât și la industria echipamentelor specifice, care au în vedere relația temperatură - plantă - sol. Acum câțiva ani, spre exemplu, la nivel declarativ, s-a hotărât de către factorii decizionali finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, care ar fi putut fi asigura apa necesară irigării a peste 700.000 ha din cel mai important bazin agricol al țării. Recent, a fost inaugurată priza de apă din zona Agigea, care va asigura, pentru OUAI, apa necesară irigării a peste 1.800 ha de culturi agricole. Din păcate, în ultima zi a lunii septembrie, actul juridic pentru modificarea și completarea Legii îmbunatățirilor funciare promovat de MADR nu a întrunit, pentru aprobare, numărul de voturi în Camera Deputaților. Această inițiativă legislativă prevede, în principal, aprobarea sumei de 1 miliard euro necesară reabilitării principalelor sisteme de irigații în perioada 2016-2020, în vederea reducerii costurilor de operare. Astfel, opoziția a invocat respingerea la vot a proiectului de lege pe motiv că inițiatorul nu a precizat detaliat obiectivele pentru care se solicită această sumă, iar coaliția nu a avut o atitudine fermă. Este de remarcat spiritul combativ al ministrului Agriculturii, care, cu argumente pertinente, cu amendamente pe text și chiar sub rezerva renunțării la portofoliu, a reușit totuși să convingă legislativul să aprobe OUG nr. 4/2015 pentru modificarea și completarea OUG nr. 82/2011, privind măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Prin acest act juridic, pe lângă alte reglementări, s-a aprobat și introducerea abonamentului de aproximativ 20 lei/ha/an pentru prestații de irigații și desecări. Astfel, pentru întreținerea, paza și modernizarea infrastructurii de irigații, federațiile care au preluat aceste investiții pot încasa abonamentele de la utilzatorii de apă, fiind însă obligate să justifice toate cheltuielile ocazionate de funcționarea corespunzătoare a acestora. Organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații pot lua în proprietate, prin hotărâre de Guvern, infrastructura secundară de irigații și în baza contractelor cu clauză rezolutorie încheiate cu fermierii. Aceștia trebuie să le întrețină și să le modernizeze, în special prin atragerea unor fonduri europene, pentru asigurarea resurselor financiare multianuale necesare realizării investițiilor cuprinse în Programul național de irigații. Opinia publică, și cu precădere agricultorii, apreciază că întreg spectrul politic trebuie să conlucreze în scopul creării cadrului juridic necesar reabilitării Sistemului național de irigații. Altfel, din cauza secetei, nu vom avea recolte corespunzătoare potențialului agricol al țării și nici un aport apreciabil la PIB al acestui important sector de activitate. În acest sens, trebuie avut în vedere că în anul 2013 agricultura a contribuit la creșterea PIB cu 5,4%, în anul 2014 - cu 4,7%, iar în acest an, din cauza secetei, acest indicator economic se estimează că va înregistra o scădere cu 3%. Deocamdată, din păcate, se perpetuează soluția păguboasă pentru buget, pentru agricultori și pentru consumatori, de acordare a unor despăgubiri pentru pierderile de producție agricolă din acest an secetos.

Simona MUNTEANU