SuperFarmer vine la Zilele Câmpului Rodbun

În fiecare an compania Rodbun organizează evenimentele „Zilele Câmpului“ pentru a le arăta partenerilor săi, agricultorilor, genetica produsă în fermele proprii şi modul în care aceasta răspunde, atât sub aspect productiv, cât şi calitativ, condiţiilor tehnologice normale, asemănătoare cu cele din fermele din România. Totodată, manifestările din câmp reprezintă un bun prilej pentru realizarea unui schimb de experienţă valoros, precum şi pentru consolidarea relaţiilor.

La data de 5 iunie a.c., fermierii au dat curs invitaţiei Rodbun pentru a vizita ferma din localitatea Spanţov, judeţul Călăraşi, care se întinde pe o suprafaţă de 935 de hectare. Aici au avut posibilitatea să vadă genetica premium la culturile de grâu, rapiţă, triticale şi mazăre.  „Organizăm aceste evenimente la fermele noastre, pentru că vrem ca partenerii noştri să vadă cum producem şi cum luăm decizia de a testa şi comercializa anumite soiuri. În fiecare an suntem la curent cu noutăţile din domeniu. Participăm la târgurile europene de profil, unde sunt prezente cele mai importante companii din piaţa seminţelor, cu cele mai bune soiuri din Europa. Alegem 10-20 de varietăţi dintre cele mai bune soiuri şi le testăm în condiţii normale, de fermă, în cele nouă locaţii din România, în condiţii diferite de sol, climă, aport de precipitaţii. La cultura de grâu, soiurile cu cele mai promiţătoare rezultate în acest an sunt: Katou, Forhand şi Genesi, la orz sunt Korbina şi Cometa, iar la triticale soiul Tarzan, care arată excepţional. Recomandăm tuturor partenerilor noştri să semene triticale. Pentru noi a fost, an de an, o cultură profitabilă“, a afirmat dl Octavian Petrescu, director comercial al Rodbun. Compania deţine nouă ferme agricole, în mai multe judeţe ale ţării, cu o suprafaţă totală de 9.600 ha, din care jumătate este ocupată cu loturi semincere. „Din ferme, seminţele sunt transportate în bazele Rodbun, unde sunt procesate. Avem trei baze de procesare, la Brăila, Mureş şi Caraş-Severin, cu o capacitate de condiţionare de circa 500 de tone pe zi. Produsele noastre împreună cu cele ale multinaţionalelor RAGT, Pioneer, Monsanto, Nufarm, Dupont sunt comercializate prin reţeaua noastră de vânzări, formată din trei segmente: Promotor, divizie care se adresează micului fermier, Fitofarmacia, o reţea de fitofarmacii care numără în acest moment 72 de magazine, şi NFR (Naţionala Fermierului Român), care se adresează fermierului cu suprafeţe mai mari, dar până în 1.000 ha. Anul următor dorim să dezvoltăm divizia Fitofarmacia şi să ajungem la 200 de magazine, ceea ce va aduce după sine nevoia de a investi într-un centru logistic performant. Pentru a răspunde tuturor nevoilor partenerilor noştri, am dezvoltat diviziile de trading şi logistică. Avem 65 de camioane şi 90 de angajaţi doar la divizia logistică. Pe lângă flota proprie, mai închiriem încă 300 de camioane cu bene de transport cereale. Trebuie să avem camionul în câmp în momentul în care fermierul recoltează şi trebuie să-i oferim o soluţie cât mai bună pentru a-şi vinde marfa“, a mai spus dl Petrescu.

Genetica premium
La cultura de mazăre a fost prezentat soiul Gambit, care are o capacitate foarte bună de producţie. Anul trecut în ferma de la Spanţov s-au obţinut 4,5 t/ha, iar anul acesta cultura promite o recoltă mai mare. Soiul are o rezistenţă înaltă la cădere şi scuturare, un conţinut mare de proteină şi rezistenţă la atacul de fuzarioză şi ascochitoză. La semănatul mazărei se recomandă o densitate de 85-95 boabe germinabile/mp, adică o normă de circa 240-260 kg/ha. Doza de sămânţă per hectar creşte în cazul pregătirii necorespunzătoare a terenului sau semănatului efectuat cu întârziere. Dna ing. Florentina Pascal, coordonator al Oficiului Fitosanitar Brăila, le-a vorbit agricultorilor despre câteva aspecte importante pentru obţinerea unei culturi de mazăre sănătoase. Mazărea constituie o bună premergătoare pentru grâu, însă erbicidarea trebuie făcută cu atenţie pentru a se evita anumite riscuri legate de remanenţa anumitor produse chimice folosite pentru combaterea buruienilor. Pot fi folosite erbicide pe bază de bentazon, cum este Corum, sau pe bază de imazamox, şi anume Pulsar. „În zonele noastre foarte secetoase, şansa ca imazamox să levigheze pe profilul de sol este mai mică“, a precizat dna Pascal. Specialistul a abordat şi subiectul privitor la fertilizarea culturii de mazăre cu microelemente esenţiale. „Profesorul Gh. Bîlteanu spunea, şi avea rezultate obţinute în urma cercetărilor, că molibdenul, borul şi magneziul la cultura de mazăre asigură, alături de fosfor, sporuri importante de producţie. Molibdenul îl puteţi adăuga la tratamentul boabelor, o dată cu nitraginul, sau puteţi face fertilizări foliare. Toate investiţiile cu fertilizările foliare şi asigurarea microelementelor vor fi răsplătite prin producţiile mari realizate. Toate aceste elemente: fosforul, molibdenul, borul şi magneziul au rolul de a îmbunătăţi activitatea bacteriilor fixatoare de azot şi în acest fel va creşte producţia.“ Pentru combaterea în primăvară a gărgăriţelor din familia Curculionidae se pot folosi insecticide piretroide, până la temperaturi de 23 de grade Celsius. La temperaturi mai ridicate, produsele piretroide de sinteză se volatilizează, iar în acest caz se pot utiliza insecticidele sistemice. „Cel mai important tratament fitosanitar la cultura de mazăre este cel care se face la apariţia primei păstăi. Pentru mazăre, şi în special pentru cea de sămânţă, mana este cea mai gravă boală pentru că afectează frunzele, păstăile şi seminţele. Cei care produc mazăre pentru seminţe trebuie să prevină atacul de mană. Pentru combaterea gărgăriţei mazării, cel mai important tratament este cel preventiv, indiferent dacă este vorba de producţia pentru sămânţă sau pentru consum. Acest tratament trebuie efectuat la apariţia primei păstăi. Nu trebuie să vă temeţi că sterilizaţi polenul pentru că floarea este aproape închisă şi în felul acesta nu riscaţi foarte mult. Gărgăriţa depune ouăle în interiorul florilor, în bob îşi desăvârşeşte transformarea, iar în timpul depozitării apar găurile tipice, iar depozitul se umple de insecte. Seminţele afectate nu mai pot fi folosite decât în scop furajer. Ele nu mai pot fi folosite pentru însămânţare pentru că le este afectată germinaţia“, a subliniat dna Pascal. La cultura de rapiţă a fost prezentat hibridul Manzzana, produs de RAGT, al carei reprezentant, domnul Viorel Spătar, a făcut şi un scurt istoric al companiei franceze. „Iniţial a fost o cooperativă de distribuţie, după care a evoluat şi a început să creeze, pentru început, hibrizi de porumb, urmând ca apoi să îşi extindă activitatea de producere de seminţe şi pentru celelalte culturi agricole. Hibridul Manzzana face parte din generaţia a treia, fiind omologat în anul 2015. Este un hibrid semitimpuriu şi se caracterizează printr-o bună capacitate de ramificare şi o rezistenţă foarte bună la scuturare şi la boli, în special la Phoma. Producţiile realizate anul trecut în culturi comerciale au fost de la 4,5 până la 4,8 t/ha, iar pe zona de vest a ţării s-au obţinut producţii de 5,5 kg/ha, apropiate de capacitatea sa. A fost un an de excepţie pentru această regiune.“

Producţii ridicate de grâu cu soiul Forhand şi tehnologie superioară
În ferma de la Spanţov, loturile semincere de grâu ocupă o suprafaţă de 450 ha, din care 200 ha sunt cultivate cu soiul Forhand. Acesta are o productivitate foarte ridicată şi este adaptat la clima şi solurile din România. Potrivit reprezentanţilor Rodbun, strategia de fertilizare aplicată la cerealele păioase a fost îmbunătăţită cu ajutorul prof. univ. Viorel Demian, din cadrul Facultăţii de Agronomie. La ora actuală, se fac trei fertilizări la cultura de grâu şi o singură fertilizare la orz. Fertilizarea la grâu s-a împărţit în trei etape: uree - 150 kg/ha, sulfat 100 kg/ha şi nitrocalcar - 150 kg/ha. Despre importanţa alegerii optime a îngrăşămintelor chimice, în funcţie de pH-ul solului, a vorbit dl prof. Demian: „Cu toţii ar trebui să cunoaştem măcar un principiu din agrochimie şi care ar trebui aplicat în fiecare fermă. Acest principiu spune că pe solurile bazice se folosesc îngrăşămintele acidifiante, iar pe cele acide se folosesc îngrăşămintele bazifiante. Ca să cunoaştem acest aspect ar trebui, în primul rând, să se facă analize de sol. Ferma Spanţov se poziţionează într-o zonă neutră, pH-ul solului este aproape de 7, ceea ce permite ca toţi nutrienţii să se manifeste foarte bine. La ora actuală putem prognoza că în această fermă nu va mai fi nevoie de îngrăşăminte cu fosfor. De unde provine acest procent mare de fosfor în sol? Provine din fertilizările din anii anteriori, dar acest fapt agrochimic nu se manifestă la fel pe solurile bazice, unde fosforul mobil în sol se blochează. În această fermă se poate face o economie de fosfor, dar nu înseamnă că se poate face o economie de azot sau sulf. Practic tehnologia de fertilizare nu devine mai ieftină, ci mai eficientă“, a menţionat profesorul universitar. Acesta a dorit să mai sublinieze importanţa fertilizării grâului în faza de burduf: „Lipsa fertilizării în faza de burduf determină cerealele păioase şi chiar cultura de rapiţă să nu aibă suficient azot exact în perioada umplerii boabelor. Producţia poate fi diminuată foarte mult, pentru că nu se respectă ultima fertilizare.“

Ana IONIŢĂ