„Sustenabilitate și eficiență în cultura porumbului”

​La întâlnirea de anul acesta de la București, Asociația Industriei de Protecție a Plantelor AIPROM s-a discutat despre cultura porumbului, probleme, provocări și așteptări, precum posibile soluții pentru creșterea productivității în România. Tema propusă de organizatori –„Sustenabilitate și eficiență în cultura porumbului”- a avut scopul de a atrage atenția asupra acestei cereale și a importanței ei economice, atât pentru noi, cât și pentru europeni.

​Cu un titlu provocator – „Drumul agriculturii românești-de la mămăligă la drone”, prima parte a discuțiilor a fost deschisă de Boualem Saidi, președintele AIPROM. El a expus activitatea Asociației și extinderea proiectelor AIPROM și în Republica Moldova. O altă veste interesantă este că AIPROM se va alătura asociației europene Croplife Europe, urmând să devină Croplife România.
Discuțiile, care au avut ca subiect central porumbul, au plecat de la previziuni privind agenda politică europeană, soluții propuse de cercetare și provocările la care trebuie să răspundă industria de protecție a plantelor în Europa, până la însemnătatea lui în tradiția și bucătăria națională.
Organizatorii i-au provocat pe cei din sală să răspundă chiar la un ”test de cultură generală” despre porumb. Evenimentul a scos în evidență importanța economică a acestei cereale la nivel mondial și îngrijorările fermierilor privind producțiile viitoare în contextul accentuării secetei, a posibilităților reduse de irigare și al creșterilor prețurilor la inputuri.
 
Doru Frânțescu, CEO și fondator al platformei de monitorizare a politicilor europene matrix.eu a vorbit despre tendințele politice din Parlamentul European și cum sunt influențate deciziile, mai ales în domeniul agricol.
Dacă până de curând dezbaterile aveau în prin plan ambițiile asumate pentru Green Deal, declanșarea războiului în Ucraina a schimbat lucrurile, curentele de opinie ”au evoluat, iar securitatea alimentară a devenit prioritară”, a spus Doru Frânțescu.
Datele culese de echipa sa arată că ”digitalizarea agriculturii va deveni o prioritate pentru mandatul următor și cel mai probabil va fi accelerată.” Pe de altă parte, mai multe propuneri sau discuții privind acordurile comerciale sunt blocate, sau împinse spre final de mandat al parlamentarilor europeni. Dezbateri aprinse sunt legate și de cantitatea de produse agricole ucrainene și recentul statut de candidat UE primit de această țară.
La final, analistul de la Bruxelles, a punctat necesitatea unui lobby mai profesionist, mai aplicat din partea noastră.
 
Iulian Gabor, profesor de genetică la Iași, a vorbit despre cum poate știința să ajute în sustenabilitate și creșterea eficienței, pentru că ”oricât de bine am hrăni și am proteja o plantă, ea are o capacitate maximă de producție dată de genetică.
Avem posibilitatea să îmbunătățim genetic plantele, să complementăm genetica.
Dar ar trebui să știm azi ce sămânță să producem și să știm ce își doresc fermierii în 10-15-20 de ani de acum încolo”, a spus Iulian Gabor.
Cu o scurtă trecere în revistă a fiecărei tehnici genetice, de la selecția plantelor până la noile NGT, el a explicat cum se obțin caracterele dorite la o plantă prin fiecare dintre metode. De asemenea, a subliniat și motivele pentru care aproape toate statele cultivatoare de porumb din SUA (cel mai mare producător mondial) seamănă porumbul modificat genetic și ce a adus cu el acest hibrid.
Noile tehnici genomice folosesc doar genetica plantei, fără a duce ADN străin, iar prin această metodă se poate induce o rezistență crescută la secetă (modificând modul în care o celulă pierde sau păstrează apa și cum reacționează la stresul hidric); toleranță crescută la unii patogeni – sunt deja efectuate teste cu rezultate mai mult decât încurajatoare la rapița infectată cu Verticilium.
„Însă, indiferent cât de departe am putea merge cu noile tehnici genomice, nu se vor putea înlocui metodele de ameliorare convențională. Prin NGT se poate modifica un număr restrâns de gene, dar aceste modificări punctuale pot oferi un avantaj genetic însemnat”, a concluzionat profesorul de la Iași.
 
Roxana Drăghici