Syngenta comunică deschis cu clienţii pomicultori despre provocări şi aşteptări

OptiTech 2015: pomicultorii români vor putea exporta în baza acordului pentru fructe de calitate gândit de Syngenta. Specialistul şi consultantul olandez Jan Hoogland a declarat, la sfârşitul lunii februarie, cu ocazia celei de-a VI-a ediţii a Formului OptiTech pentru pomicultură, că productorii din ţara noastră vor beneficia în curând de un nou sistem de susţinere gratuită a exporturilor de materie primă, în baza acordului pentru fructe de calitate.

Syngenta a continuat şi în februarie tradiţia organizării forumului OptiTech pentru pomicultură, ajungând anul acesta la a şasea ediţie, în prezenţa a 150 de participanţi, care deţin în total aproximativ 4.000 de hectare de livezi în România. Potrivit organizatorilor, forumul din acest an s-a concentrat asupra ofertei produselor companiei din portofoliul de fungicide şi insecticide şi asupra controlului dăunătorilor din depozitele de fructe.

Pe lângă cele de mai sus, poate cea mai importantă informaţie prezentată a fost cea legată de acordul pentru fructe de calitate (Fruit Quality Program), unul aflat încă în faza de proiect-pilot şi despre care s-a mai vorbit şi la ultimul forum Syngenta din noiembrie 2014, dar nu în detaliu. De această dată vorbim despre un program de tratament pus la punct împreună cu producătorii de fructe. Concret, în urma negocierilor şi încheierii contractului, aceştia ar urma să transmită specialiştilor Syngenta unde anume vor să exporte (ţara şi retailerul de destinaţie), iar experţii firmei ar urma să le comunice pomicultorilor care sunt limitele de prezenţă a urmelor de pesticide din produs. Practic, împreună cu fermierii, Syngenta va construi programul în aşa fel încât să se încadreze în limita nivelurilor acceptate de acea ţară sau de acel retailer targetat. „Noi vă oferim accesul la aceste date, plus partea de suport tehnic. Asta este prima parte a contractului“, a precizat Jan Hoogland în cadrul conferinţei.

Pe lângă toate acestea, conform angajamentelor prezentate în cadrul evenimentului care s-a desfăşurat la Poiana Braşov, Syngenta urmează să ofere inclusiv garanţia conformităţii. Asta înseamnă că, dacă împreună cu fermierii s-a decis un program bazat nu doar pe utilizarea la stropirile din livadă a produselor Syngenta, ci şi a celor furnizate de competitori, dacă la sfârşit, după ce s-a decis exportul către Aldi, spre exemplu, acest retailer nu acceptă produsul respectiv din diverse motive bazate pe prezenţa de reziduuri în fructe, Syngenta dă banii înapoi fermierilor pentru produsele utilizate în tratamente.

Mai mult, spune Hoogland, dacă fermierul cu care s-a încheiat acordul cumpără mai multe produse Syngena, pe lângă acest suport gratuit, firma mai oferă şi un sistem de „waste water management“ (dispozitiv de eliminare a produselor toxice din apele reziduale provenite de la fermă). De asemenea, Syngenta mai include în pachetul contractual şi hârtie indicator pentru aplicarea corectă a tratamentelor. „Putem să introducem şi o parte de agrometeo, dar aici este o negociere între fermier şi cât la sută utilizează produse Syngenta, pe de-o parte, şi noi, pe de alta. În cazul în care aveţi, spre exemplu, 50 la sută produse Syngenta, vă oferim gratuit partea de programe de eliminare a reziduurilor. O să fie o negociere cu fiecare fermier în parte“, a mai spus expertul olandez Syngeta, Jan Hoogland. „Sistemul este gratuit. Pomicultorul trebuie doar să semneze un contract cu noi la începutul sezonului şi apoi să fie de acord cu programul de stropire.“

Conform specialistului Jan Hoogland, este dificil de exprimat o cifră a investiţiei pe care Syngenta o face cu acest program. „Spre exemplu, eu sunt responsabil cu implementarea programului în Olanda, iar îmi petrec mai bine de 40 la sută din timp pentru proiectul Fruit Quality Contract. Este un program aplicat la nivel global, aşa că pot spune că vorbim de milioane de euro investiţii până la această oră“, a conchis Hoogland vizavi de acest subiect.

Combinarea produselor de protecţie a pomilor a suscitat interes în rândurile producătorilor de fructe

Forumul OptiTech din acest an a fost organizat de cei de la Syngenta pe trei secţiuni, fiecare dedicată unui anumit segment din portofoliul companiei din pomicultură. În prima secţiune au fost prezentate în special insecticidele Insegar, Affirm şi Voliam Targo, folosirea capcanelor feromonale, produse de protecţia culturilor adecvate ciclului biologic al insectelor, aplicarea corectă şi uniformă a produselor de protecţia plantelor şi alternarea folosirii mai multor clase chimice de produse. George Andron, specialist campanii regionale, a susţinut prezentarea „Gestionarea dăunătorilor în cultura de mere“, iar colega sa Livia Roşu, reprezentant tehnic specialităţi şi legume, a prezentat auditoriului lucrarea „Psylla la păr“.

În ceea ce priveşte lucrarea lui Andron, acesta a descris pe scurt dăunătorii prezenţi în cultura de mere, cele mai cunoscute fiind lepidopterele (Cydia pomonella, Cydia molesta, Ostrinia nubilalis, minatoarele, Adoxophies, moliile de iarnă, cariile lemnului), afidele acarienii, scales şi viespile parazite. În opinia specialistului, monitorizarea stării culturii este cheia succesului şi soluţia pentru un management economic. De asemenea, George Andron a vorbit despre modalitatea de aplicare şi beneficiile utilizării produselor Insegar, Voliam Targo şi Affirm.

Insegar este un insecticid care combate foarte bine insectele dăunătoare greu de controlat din ordinul Lepidoptera. Producătorul recomandă 2-3 tratamente pe sezon, câte unul pentru generaţia 1 şi 2, la avertizare sau în funcţie de cultura şi biologia fiecărui dăunător. Doza propusă este de 0,04% (0,6 kg/ha în 1.500 litri de apă) pentru combaterea moliei pieţilei fructelor, 0,03% (0,45 kg/ha în 1.500 litri de apă) pentru viermele merelor şi 0,03% (0,3 kg/ha în 1.000 litri de apă) pentru viermele prunelor.

Affirm este un insecticid nou, de origine naturală, obţinut prin fermentaţie, care combate un număr mare de Lepidoptere din pomicultură. Produsul se aplică înaintea eclozării larvelor din ou sau la apariţia primelor larve, când se înregistrează maximumul curbei de zbor, moment identificat cu ajutorul capcanelor feromonale sau la avertizare. Doza recomandată de producător este de 3-4 kg la hectar în 1.500 litri de apă pentru combaterea moliei pieliţei fructelor şi a viermelui merelor.

În fine, Voliam Targo este şi el un insecticid nou, de ultimă generaţie. Produsul are un spectru larg de dăunători combătuţi şi o perioadă lungă de protecţie. Voliam Targo este sistemic local şi rezistent la spălare. Prezintă un dublu mod de acţiune cu efect unic ovi-larvicid, aspect pe care a insistat specialistul George Andron.

Syngenta recomandă două tratamente pe sezon cu Voliam Targo, câte unul pe generaţia de dăunători, la avertizare sau în funcţie de cultura şi biologia fiecărui dăunător. Momentul optim de aplicare este în primele două săptămâni (14 zile) după scuturatul petalelor, care coincide cu debutul generaţiei 1 la viermele merelor, minatori şi acarieni. Doza maximă se utilizează pentru acarieni sau pentru situaţiile în care presiunea de dăunători este foarte mare şi este nevoie de o durată de protecţie îndelungată. Al doilea tratament se efectuează la debutul generaţiei a II-a de Cydia pomonella din vară.

George Andron mai recomandă alternarea cu produse din alte grupe chimice, cum sunt şi Insegar şi Affirm. Acesta a mai precizat că, pe lângă tratametele chimice, o bună abordare este şi protecţia prădătorilor naturali ai dăunătorilor, de obicei afectaţi şi ei de tratamente aplicate în exces. „Entomofauna utilă - din păcate, îi mai dăm în cap când aplicăm insecticidele de contact, în special. Aici este foarte important, dacă aplicăm insecticidele de contact, vom observa că ne diminuează entomofauna utilă şi, mai ales, aviz celor care au probleme cu acarienii. (...) Ca şi concluzie, trebuie să fim prieteni cu prădătorii dăunătorilor noştri. Dacă până acum şase ani dădeam destul de haotic cu organofosforice, îmi aduc aminte, la greu, am început totuşi să lucrăm mai prietenos cu mediul, cât şi cu prădătorii dăunătorilor noştri“, a conchis Andron.

La rândul său, Livia Roşu, reprezentant tehnic specialităţi şi legume, a vorbit de Psylla ca fiind cel mai periculos dăunător al părului. În opinia sa, monitorizarea este cheia succesului împotriva acestui dăunător. Pe lângă monitorizare, momentul aplicării tratamentelor, produsele utilizate şi îngrijirea prădătorilor naturali ai dăunătorului Psylla ar trebui să reprezinte laolaltă priorităţi pentru producătorii de fructe. Conform programului tehnologic Syngenta aplicat în Uniunea Europeană, Psylla pyri este combătută cu Voliam Targo, Match la începutul lunii martie (100 ml la 100 de litri de apă plus Min. Oil - 0,5 la sută), Actara, la 10-15 zile de la înflorit (40 de grame la 100 de litri) plus Extravon, Vertimec şi Insegar după căderea petalelor - 80-100 ml la 100 de litri plus Extravon, respectiv 80-100 de grame la 100 de litri plus Extravon. În fine, după căderea frunzelor, croaţii recomandă Karate Zeon 30-50 ml la 100 de litri.

Controlul bolilor de depozit cu Switch şi tratamentul rapănului şi făinării cu Embrelia, prezentate din perspectivă străină

În cea de-a doua secţiune, acelaşi Jan Hoogland, specialist şi consultant pomicol, le-a vorbit producătorilor români de fructe despre controlul bolilor de depozit.

„Aplicarea corectă a produsului Switch înaintea recoltării prelungeşte perioada de păstrare şi creşte calitatea fructelor“, a afirmat Jan în faţa pomicultorilor. Controlul bolilor de depozit este deosebit de important pentru producătorii de fructe, având în vedere că fiecare tonă de materie-primă pierdută din cauza bolilor de depozit reprezintă o pierdere de profit şi elimină posibilitatea comercializării fructelor. Conform spuselor olandezului, în urma testelor pe planuri de tratament cu Switch, pierderile constatate au fost de sub un procent. Hoogland recomandă o singură stropire dacă merele se vor păstrate până în martie, respectiv două stropiri dacă se doreşte păstrarea după luna martie.

„Pe lângă pierderile care le implică aceste boli de depozitare (n.r. - Gloeosporium, Monillia, Rapăn, Penicillium, Botrytis, Cadophora), şi financiare, şi din timpul dumneavoastră, mai este şi aspectul că acestea influenţeză percepţia cumpărătorului. Dacă acesta va găsi fructe stricate printre cele pe care le cumpără, chiar dacă le alege bine în magazin, dar ele se strică acasă, impactul va fi negativ şi nu va mai cumpăra fructe din aceeaşi locaţie. Afectează în mod negativ şi percepţia cumpărătorului, unul care vrea fructe sănătoase, o perioadă lungă de păstrare şi cu un conţinut cât mai mic de reziduuri“, a concluzionat specialistul olandez.

În cadrul ultimei secţiuni a forumului, Simon Arnsek, expert technic Syngenta în protecţia culturilor pomicole şi viticole le-a prezentat participanţilor la forum beneficiile soluţiilor Syngenta în combaterea rapănului şi a făinării. „România este prima ţară din Uniunea Europeană unde produsul Embrelia a fost omologat şi comercializat. Produsul a fost lansat anul trecut şi este un fungicid de ultimă generaţie, premium preventiv, cu rezultate foarte bune împotriva rapănului şi făinării şi oferă pomicultorilor o protecţie maximă şi accesul la ultima tehnologie în domeniul fungicidelor“, a afirmat Simon în încheiere. Acesta a mai adăugat că Embrelia conţine deja două substanţe active destinate atât prevenţiei, cât şi zonei curative şi nu se recomandă utilizarea sa laolaltă cu un produs de contact. De asemenea, nu se recomandă doze mai mari decât cele înscrise de pe etichetă.

„Acest forum a devenit foarte cunoscut, fiind o tradiţie apreciată în rândul pomicultorilor din România. Ceea ce menţine crescut interesul pomicultorilor sunt sesiunile tehnice dedicate provocărilor cu care se confruntă pomicultorii noştri şi faptul că prezentările şi subiectele dezbătute în fiecare an sunt propuse de către participanţii de la forumul din anul precedent. În fiecare an, numărul fermierilor şi al partenerilor prezenţi la Forumul OptiTech creşte, astfel putem aduce în dezbatere noi subiecte de interes pentru invitaţii noştri“, a declarat la rândul său Andreea Iacobescu, manager de campanii pe culturi speciale din România, Syngenta.

În încheiere, directorul de comunicare şi relaţii publice Syngenta România, Andrei Măruţescu, a declarat pentru presă că „acest forum reprezintă un exemplu elocvent pentru cum reuşeste compania Syngenta să comunice deschis cu clienţii pomicultori despre provocări şi aşteptări. Lucrăm astfel împreună pentru a înţelege mai bine nevoile pomiculturilor români şi în fiecare an revenim cu ceva nou - recomandări, tehnologii şi produse. Astăzi, la acest forum am văzut un exemplu foarte bun despre cum unul dintre produsele noastre - Switch, folosit în combaterea bolilor de depozit, îi ajută pe fermierii noştri să producă mai mult, să devină mai profitabili în afaceri şi să aducă în final beneficii clare şi pentru consumatori“.

30 la sută din costurile de introducere a unei molecule noi pe piaţă (când vorbim de a aduce o moleculă nouă pe piaţă, ne referim la a aduce pe piaţă produse noi de protecţie a plantelor) ale Syngenta merg în studiile de siguranţă.

De asemenea, şansa de a omologa o moleculă nouă, de a aduce un produs nou pe piaţă este 1 la 100.000 şi vorbim de investiţii de 260 de milioane de dolari pentru un singur produs. În anul 2014, cifra de afaceri a Syngenta a fost de 15,1 miliarde de dolari. În 2013, piaţa globală a produselor de protecţie a plantelor era de circa 52 de miliarde de dolari.

Ionel VĂDUVA