Syngenta - forum pentru legumicultură

Forum Syngenta: „Soluţii integrate privind cultivarea legumelor“

La data de 9 decembrie 2014, la Poiana Braşov, compania Syngenta a organizat ediţia a II-a a Forumului pentru legumicultură, cu tema „Soluţii integrate privind cultivarea legumelor“. În cadrul evenimentului au fost abordate şi alte subiecte precum schimbările climatice, agricultura durabilă, eficientizarea folosirii resurselor şi contrafacerea produselor de protecţia plantelor. Distribuitorii şi legumicultorii prezenţi au arătat un real interes pentru problemele dezbătute şi realizările recente ale companiei în domeniul legumiculturii şi al protecţiei fitosanitare.

Invitaţi speciali ai forumului au fost dnii Yorgos Kontosfyris, manager portofoliu curcubitacee pentru sud-estul Europei, şi Akos Forrai, manager de portofoliu produse de protecţia plantelor pentru sud-estul Europei. Dl Andrei Măruţescu, director relaţii publice şi comunicare al Syngenta România, a deschis evenimentul cu o prezentare a companiei, una dintre primele companii la nivel mondial, cu 5.000 de salariaţi implicaţi în cercetare, 28.000 de angajaţi la nivel global (în cele 90 de ţări în care este prezentă), 1,4 miliarde de dolari investiţi în cercetare şi 14,7 miliarde de dolari încasări. 30% din costurile cu cercetarea merg în direcţia protecţiei sănătăţii consumatorilor, a mediului şi a siguranţei folosirii produselor de protecţia plantelor.

Directorul de comunicare a identificat ca principale provocări pe care agricultura trebuie să le înfrunte în secolul 21 schimbările climatice, creşterea populaţiei, urbanizarea, ieşirea din circuitul agricol a unor suprafeţe importante de teren etc. În momentul de faţă se pune problema asigurării siguranţei alimentare a unei populaţii în continuă creştere într-un mod sustenabil: să producem mai mult cu mai puţin. În condiţiile în care populaţia umană creşte cu 200.000 de persoane pe zi, producţia agricolă globală va trebui să crească cu 70% în următorii 40 de ani.

Dacă în 1950 se hrăneau de pe un hectar 1,2 persoane, în 2030-2040 un hectar va trebui să hrănească şase persoane. Iar suprafaţa agricolă scade din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului şi a scăderii fertilităţii - în fiecare secundă se pierde pentru agricultură o suprafaţă echivalentă cu cea a unui teren de fotbal. Syngenta se preocupă continuu de creşterea producţiei (în condiţiile folosirii aceleiaşi cantităţi de resurse), protejarea biodiversităţii şi a calităţii solului, sănătatea operatorului şi asigurarea de condiţii bune de muncă pentru toţi cei care lucrează în lanţul de aprovizionare.

Pepenii verzi - o cultură importantă

Yorgos Kontosfyris, manager portofoliu cucurbitacee pentru sud-estul Europei, şi-a început prezentarea cu consideraţii asupra importanţei culturii de pepeni verzi la nivel mondial, a trendului în ce priveşte suprafeţele cultivate şi a tipului de pepene (mărime, formă) în funcţie de zonele geografice considerate. A vorbit cu precădere despre sud-estul Europei, o zonă cu mare importanţă pentru cultura de pepeni, Grecia, Turcia şi România fiind mari cultivatoare, unde sunt preferaţi pepenii cu sămânţă, de peste 8 kg. Sud-estul Europei, alături de Spania (cel mai mare exportator european), susţine consumul de pepeni din centrul şi nordul Europei. Se mai cultivă suprafeţe importante în Rusia (dar consumul este local), Italia şi Ungaria. În România se cultivă 9.000 de hectare cu pepeni verzi din sămânţă certificată.

În ultimii ani se observă o preferinţă pentru hibrizi cu masa de până la 8 kg, în parte de formă ovală, cu coaja închisă, cu pulpa fermă, de roşu închis, cu cavitatea seminală mică, cu gust intens şi transportabilitate bună. În ce priveşte tipul de cultură, cele altoite câştigă din ce în ce mai mult teren, astfel încât în Grecia sunt prezente pe aproape toată suprafaţa cultivată, în Turcia pe 80% din suprafaţă, în Ungaria pe 60%, iar în România pe 16%.

Culturile altoite conferă plantelor rezistenţă la bolile de sol şi conduc la creşterea semnificativă a producţiei. Trecerea de la o cultură standard la una altoită prezintă şi riscuri: atacul bolii bacteriene poate provoca pierderi mari de producţie; incompatibilitatea dintre altoi şi portaltoi imprimă fructelor un gust mai slab. Aceste inconveniente pot fi evitate prin colaborarea cu firme producătoare de răsaduri libere de boli şi folosirea de sămânţă certificată. Pe un grafic s-au putut observa tipurile de comportament al portaltoilor compatibili cu hibrizii Syngenta.

Au fost prezentaţi pe larg doi dintre noii hibrizi de top ai firmei Syngenta, respectiv Romantic şi Mirsini. Primul este un hibrid semitimpuriu, de tip sugar baby, ce poate fi cultivat altoit sau nealtoit, este viguros, are coajă închisă, subţire, producţie mare, fructe uniforme, pulpă fermă, se poate transporta pe distanţe mari, foarte rezistent la arsuri solare, pretabil pentru export. Greutatea medie este de 7-8 kg, iar conţinutul de zahăr este ridicat, de 11%. Mirsini F1 este un hibrid timpuriu, cu capacitate mare de legare, de culoare verde închis cu dungi, cu pulpa roşu închis, seminţe puţine şi mici, cu viaţă lungă la raft, coajă subţire, dar rezistentă la transport, comportament generativ şi stabilitate în producţie.

Am putut vedea imagini cu cei doi hibrizi în diverse tipuri de cultură în Grecia, Turcia şi România. Echipa Syngenta îşi doreşte ca şi aceştia să aibă succesul pe care l-au avut ceilalţi hibrizi aflaţi în cultură şi susţine că „atunci când spui pepene verde în România spui Syngenta“. Dna Livia Roşu, expert tehnic în culturi speciale şi legume pe zona de vest a ţării, a prezentat hibrizii de tomate Qualitet, Panekra, Minaret şi Gravitet şi pe cei de varză Pruktor, Sarmalin şi Escazu.

Productivitate cu hibriul Barbie

Un succes al companiei Syngenta este hibridul de ardei gras Barbie - robust, sănătos, cu vigoare mai mare faţă de competitori, rezistenţă ridicată la temperaturile scăzute din primăvară şi care are o dezvoltare mai rapidă. Planta este puternică, rezistentă la stresurile din timpul verii şi primăverii, dar are şi o capacitate de legare bună pe tot parcursul ciclului de cultură. Fructele nu sunt atât de afectate de infestaţia cu trips. În cazul în care producţia din solar se suprapune cu cea din câmp şi preţul de valorificare este mic, Barbie se poate recolta şi la maturitate (se vinde ca ardei roşu). Asigură rezultate foarte bune şi în câmp, de 100 t/ha, dacă se investeşte în tehnologie. Fructele produse timpuriu sunt mai alungite.

Combaterea tripsului şi a musculiţei albe

Akos Forrai, manager de portofoliu produse de protecţia plantelor pentru sud-estul Europei, a vorbit despre experienţa legumicultorilor unguri în combaterea bolilor şi dăunătorilor la culturile de legume. Două insecte foarte dăunătoare, care produc pagube însemnate în culturile legumicole, sunt tripsul şi musculiţa albă.

De ce este tripsul foarte periculos şi ce trebuie să ştie fermierii despre acesta? Există mai multe specii, dar două sunt mai întâlnite: thrips tabaci şi thrips occidentalis. Tripsul atacă un număr mare de plante, iar în urma atacului calitatea fructelor se pierde, producţia devenind nevandabilă. Pe lângă pagubele directe pe care le provoacă hrănindu-se cu seva plantelor, el creează şi porţi de intrare pentru viroze, transmiţându-le de la o plantă la alta. Este dificil de combătut pentru că produce foarte multe ouă şi are multe generaţii pe sezon, iar două dintre stadiile larvare se desfăşoară în sol. Combaterea dăunătorului este dificilă atât în spaţiile protejate, cât şi, în ultimul timp, în câmp. 

Cheia combaterii este să începem tratamentele la sol cu produsul Match şi astfel mult mai puţine larve se vor transforma în adulţi. Se face apoi un tratament cu Vertimec, care se aplică după-amiaza sau seara pentru ca radiaţiile ultraviolete să nu distrugă substanţa activă, care acţionează cel mai bine la un pH de 4-5, obţinut cu ajutorul unor adjuvanţi adăugaţi în soluţie. Un alt produs excelent pentru aplicare la sol, dar şi foliară este Actara. Se absoarbe foarte rapid în plantă, chiar şi prin rădăcini, intră în sistemul circulator al plantei, protejand chiar şi lăstarii noi. În Ungaria, tăviţele cu răsad sunt scufundate în soluţie de Actara, iar plantele sunt protejate 25-30 de zile.

Musculiţa are două specii foarte dăunătoare: musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) şi musculiţa albă (Bemisia tabaci), care provoacă pagube atât în sistem protejat, cât şi în câmp. Se hrăneşte cu sucul celular al plantelor, cauzând încetinirea creşterii, îngălbenirea frunzelor şi reducerea producţiei. Dacă atacă fructele, injectează o substanţă care provoacă pete şi coacerea neuniformă. Un alt efect este şi aşa-numita „rouă de miere“, baza formării fumaginei. Are până la 10-12 generaţii pe an, iar numărul depine foarte mult de condiţiile climatice. Pot fi combătuţi doar adulţii şi larvele în primele stadii, întrucât larvele înaintate ca stadiu sunt acoperite cu un strat gros de ceară care împiedică acţiunea insecticidelor. În ce priveşte musculiţa albă, tratamentul trebuie să se facă la apariţia primilor dăunători, iar distanţa dintre tratamente să fie foarte mică, pentru că este un dăunător care se dezvoltă foarte rapid.

Pentru combaterea musculiţei albe se poate face tratament cu Actara la sol, aplicat prin instalaţia de irigare prin picurare, în normă de 400-800 g/ha, cu solul uscat sau prin înmuierea tăviţelor cu răsaduri în soluţie de Actara. Se aplică 250 g Actara/100 mp răsad cu două zile înainte de plantare. În România a fost lansat produsul Eforia, care trebuie aplicat în vegetaţie contra musculiţei albe. Eforia este un amestec de Karate Zeon şi Actara, dar trebuie subliniat faptul că, dacă se ia Actara şi Karate Zeon şi se amestecă, eficacitatea soluţiei nu va fi aceeaşi cu a produsului gata formulat. Produsul, aplicat foliar, combate şi omida fructelor şi afidele, atât adulţii, cât şi larvele. Conform normelor europene, se poate aplica doar după înflorire, întrucât afectează albinele.

În practica agrotehnică se folosesc câteva metode pentru a evita infestarea spaţiilor de cultură cu insecte: dezinfectarea încălţămintei la intrarea în seră; folosirea plaselor pentru insecte la intrări şi aerisiri; distrugerea resturilor vegetale pentru că în acestea pot ierna dăunătorii; rotaţia culturilor; distrugerea buruienilor din jurul solarului; folosirea de răsaduri neinfestate; folosirea de capcane cu feromoni pentru monitorizarea numărului insectelor. Cele mai eficiente capcane lipicioase sunt cele galbene şi albastre, pentru că atrag majoritatea insectelor care înţeapă, iar dacă sunt în număr mare pot controla şi efectivul de insecte. Aceste capcane trebuie înlocuite pentru că după câteva tratamente ele nu mai sunt la fel de eficiente. Foarte important, în solarul cu legume nu se adăpostesc sau se cultivă plante ornamentale, în special muşcate, pentru că ele atrag dăunătorii.

Strategiile de combatere a dăunătorilor trebuie să sufere îmbunătăţiri pentru că, din cauza schimbărilor climatice, se observă modificări ale comportamentului şi ciclului de viaţă al insectelor: musculiţa de seră se observă acum şi în câmp; Helicoverpa amigera migra din regiunile sudice, iar acum supravieţuieşte şi aici peste iarnă; Tuta absoluta supravieţuia în solarii peste iarnă, dar acum s-a descoperit în Bulgaria că supravieţuieşte şi în câmp. Combaterea trebuie să fie preventivă şi trebuie făcută cu produsul corect, la momentul oportun şi cu utilajul corespunzător. Trebuie să avem în vedere şi fenomenul de apariţie a raselor rezistente, astfel încât să facem o rotaţie a produselor folosite, a substanţei active şi a modului de acţiune. Pentru că insectele se ascund în locuri greu accesibile (flori, colţurile solarului, îmbinarea foliei cu lemnul sau profilul solarului etc.) şi utilajul cu care se distribuie soluţia insecticidă trebuie să fie unul performant, şi anume un generator de ceaţă (măreşte cu 25-30% eficacitatea produsului).

Un fungicid sistemic aplicat cu bune rezultate în Ungaria este Ridomil Gold. Este un produs sistemic cu spectru larg, cu timp de pauză de 3-7 zile şi cu acţiune foarte pronunţată. Are şi un efect de vitalizare a plantelor şi de sporire a calităţii fructelor. Au putut fi urmărite fotografii cu diferite loturi de culturi tratate cu Ridomil Gold. Se constată un spor de producţie, aspect comercial mai bun şi un preţ mai bun pe unitatea de produs. Dar bineînţeles el nu este un îngrăşământ sau un biostimulator, este un fungicid ce îmbunătăţeşte performanţele plantei. În cazul aplicării cu generatoare de ceaţă, doza diferă în funcţie de modelul folosit.

Riscuri ale utilizării produselor contrafăcute

Mihaela Dogaru, director de omologare în cadrul companiei, a făcut cunoscute modificările care vor apărea pe etichetele produselor de protecţia plantelor, în conformitate cu Regulamentul European, începând cu 1 iunie 2015. Aceasta a subliniat importanţa înţelegerii riscurilor utilizării neconforme a unui produs de protecţia plantelor şi a susţinut necesitatea informării utilizatorilor pentru a folosi un produs în condiţii de eficacitate maximă. În incheiere, dl Andrei Măruţescu, director relaţii publice şi comunicare, a informat publicul prezent asupra dimensiunilor pieţei produselor de protecţia plantelor contrafăcute, a riscurilor la care se expun fermierii şi a metodelor de combatere a comercializării unor asemenea produse.

Asociaţia Europeană de Protecţia Plantelor a comunicat că, începând cu 2008, au fost confiscate 1.500 de tone de produse de protecţia plantelor contrafăcute în UE. Se estimează ca 5-6 până la 10% din piaţa UE este reprezentată de produse contrafăcute. În România, acest fenomen nu era o problemă, dar a început să devină o dată cu traficul din ţările apropiate: Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia. Riscurile în cazul folosirii unor produse contrafacute sunt: contaminare cu substanţe necunoscute, afectarea sănătăţii utilizatorilor, pierderea asigurării şi a contractelor, cheltuieli cu eliminarea poluării.

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), din care face parte şi compania Syngenta, a demarat proiectul SCUT, prin care, cu sprijinul autorităţilor (IGPR, vamă, agenţiile fitosanitare), se încearcă combaterea utilizării produselor de protecţia plantelor contrafăcute. Fermierii sunt sfătuiţi să cumpere numai din locuri de încredere, să ceară bon fiscal, chitanţă, factură, certificat de conformitate, iar în cazul în care au dubii să anunţe autorităţile.

Cristian Ioniţă

---