Tabără: «Agricultura României nu se poate dezvolta decât printr-o cercetare autohtonă»

În data de 2 octombrie a.c., a avut loc o conferinţă de presă organizată cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la instituţionalizarea cercetării ştiinţifice şi 50 de ani de la constituirea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“.

Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, a trecut în revistă o scurtă istorie a cercetării ştiinţifice agricole româneşti, precizând faptul că promotor al sistemului de cercetare din România a fost Gheorghe Ionescu-Şişeşti, al cărui nume îl poartă instituţia, şi a atras atenţia asupra faptului că agricultura României nu se poate dezvolta prin îndepărtarea de la cercetarea agricolă autohtonă.

„Ca să ai performanţă într-o ţară agrară cu posibilităţi şi potenţial au fost câţiva oameni care au militat pentru ceea ce înseamnă aşezarea la baza agriculturii noastre a unui sistem care să asigure progres şi nu putea fi altul decât cercetarea agricolă autohtonă. Accentuez acest lucru pentru că astăzi una dintre marile probleme ale agriculturii este tocmai această îndepărtare pentru o anumită perioadă de timp a agriculturii de cercetarea autohtonă şi importurile de materiale de cercetare. Mă refer aici şi de lansarea celor două concepte de consultanţă, cea comercială, de prezentare de produse şi cea tehnică, care măreşte responsabilitatea celui care dă soluţii pentru rezolvarea anumitor probleme. Din păcate nu prea avem decât prezentare de produse şi partea tehnică lipseşte. Din această cauză, observăm greşeli de tehnologie sau material bilogic importat care nu rezistă la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.“ Potrivit acestuia, toţi oamenii de ştiinţă remarcabili pe care i-am avut şi care erau formaţi la marile universităţi din străinătate au venit cu ideea că agricultura României nu se poate dezvolta decât printr-o cercetare autohtonă care să producă material biologic şi tehnologii adaptate la condiţiile climatice specifice României. „Atât timp cât ne bazăm pe importuri nu putem progresa şi, mai mult, suntem legaţi şi de elemente de eficienţă ale sistemului agricol românesc“, a afirmat preşedintele ASAS. Tabără a adus în discuţie şi situaţia cercetării agricole la nivel european, afirmând faptul că, la ora actuală, există un blocaj în ceea ce priveşte cercetarea biologică: „În momentul în care în biologie ai pierdut startul, nu mai ai cum să recuperezi. Astăzi, majoritatea premiilor Nobel se dau pe rezultatele obţinute din cercetarea de biologie aplicată sau chimie biologică“. Preşedintele ASAS a adus în discuţie şi implicarea instituţiei pe plan internaţional cu privire la viitoarea Politică Agicolă Comună, iar alături de MADR participă cu peste 40 de specialişti în Grupurile tematice pentru definirea Planului Naţional Strategic (fostul PNDR).

ASAS - coordonator al activităţii de cercetare agricolă

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ a sărbătorit, în perioada 2-4 octombrie a acestui an, cele două evenimente majore pentru agricultura românească, mai sus-amintite. Prin organizarea acestui eveniment aniversar s-a urmărit rememorarea istoricului cercetării ştiinţifice agricole şi patrimoniul valoros constituit prin străduinţe, statornica dăruire şi perseverenţa comunităţii cercetătorilor ştiinţifici şi a cadrelor universitare din domeniul agricol. Instituţionalizarea cercetării ştiinţifice a României s-a materializat ca răspuns la necesitatea socioeconomică, de modernizare şi racordare a agriculturii ţării la nivelul mediului european după primul Război Mondial şi, mai ales, pentru înlăturarea efectelor păgubitoare ale reformelor agrare întreprinse până în al doilea deceniu al secolului XX. Această materializare a devenit posibilă datorită conlucrării unor minţi luminate, remarcabili oameni de ştiinţă şi politicieni animaţi de interese naţionale. Ne referim la Gheorghe Ionescu-Şişeşti, considerat drept fondatorul ştiinţei agricole româneşti, autorul proiectului de organizare şi funcţionare a primului institut de cercetare agricolă - ICAR, secondat de remarcabilii oameni de ştiinţă Traian Săvulescu, Teodor Seidel, Constantin Sandu Aldea şi Alexandru Nastea, pe de o parte, şi politicienii care au susţinut acest proiect - Constantin Garoflid, ministru al Agriculturii şi Domeniilor, şi parlamentarul Vintilă I.C. Brătianu, pe de altă parte. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a fost înfiinţată la 14 noiembrie 1969, cu rolul de coordonator al întregii activităţi de cercetare ştiinţifică agricolă şi de a genera progres în cunoaştere şi rezultate de valoare. Reţeaua experimentală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a cuprins 112 unităţi de cercetare, acoperind toate disciplinele ştiinţei agricole, repartizate aproape uniform pe întreg teritoriul ţării, iar suprafaţa de teren alocată acestora era de 182.000 ha. În prezent, reţeaua experimentală a academiei este formată din 65 de unităţi de cercetare-dezvoltare în subordine, nouă unităţi de cercetare-dezvoltare în coordonare ştiinţifică, având o suprafaţă de teren alocată de 35.000 ha. „Terenurile care ne-au fost date au fost din rezerva de stat. Nu este vorba de a lupta Academia pentru a obţine suprafeţe care nu i-au aparţinut“, a spus Tabără. Cu ocazia evenimentului aniversar au fost prezentate de către cele nouă secţii ştiinţifice ale Academiei, corespunzătoare disciplinelor ştiinţifice agricole, cele mai importante rezultate obţinute, priorităţile pe plan internaţional şi naţional deţinute, caracteristicile sistemelor de agricultură diversificate pe parcursul accesării de tehnologii şi tehnici noi, preocupările de diseminare şi transpunere în practică a celor mai valoroase rezultate, precum şi obiectivele de viitor ale cercetării ştiinţifice agricole româneşti.

Ana  IONIŢĂ