Tabără: «Dependenţa de importuri slăbeşte sistemul naţional de securitate alimentară»

Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, consideră că în această perioadă de criză epidemiologică este nevoie de sprijinirea agriculturii şi a  sectorului industriei alimentare, pentru a răspunde nevoii de hrană a consumatorilor. De asemenea, domnia sa recomandă evaluarea stocurilor de produse agroalimentare şi îmbunătăţirea sistemului de comerţ din România, dependent în mare parte de importuri.

„Ne confruntăm cu o situaţie inedită şi dificilă din toate punctele de vedere, în primul rând în sănătate, ca atare este nevoie de o mobilizare exemplară a sistemului din acest domeniu. Cred însă că este nevoie să fie considerate prioritare şi alte domenii ale economiei - agricol şi alimentar. Producţia alimentară şi cea agricolă de materii prime trebuie să beneficieze de cel mai înalt nivel de atenţie în perioada actuală şi în cea care vine, pentru că, indiferent ce măsuri am lua şi oricât de gravă ar fi criza, dacă aprovizionarea cu alimente este pusă sub semnul întrebării, iar cea cu bunuri de larg consum nu se desfăşoară într-un ritm necesar populaţiei, toate celelalte măsuri vor avea un efect apropiat de «0» - ele nu vor mai funcţiona. Mai este o problemă care face vulnerabil sistemul nostru de securitate alimentară, anume faptul că suntem dependenţi de importuri.“ Preşedintele ASAS susţine că, la ora actuală, este nevoie de o evaluare a tuturor stocurilor de alimente atât la nivel naţional, cât şi la cel al retailerilor pentru a şti dacă poate fi asigurat un flux constant de aprovizionare, în concordanţă cu nevoile consumatorilor. „Consider - şi m-am mai pronunţat în această privinţă - că trebuie evaluate cu precizie stocurile de alimente şi posibilităţile de aprovizionare continuă pentru a răspunde cererii de produse agroalimentare a consumatorilor. Acest lucru este valabil atât la nivel naţional, cât şi la nivelul marilor lanţuri de magazine, care în mod obişnuit se aprovizionează din import. Aşadar, trebuie acordată o atenţie deosebită analizei stocurilor, a modului în care funcţionează supermarketurile, inclusiv sistemul de comerţ din România, pentru a vedea dacă este cel mai bun sau dacă va trebui perfecţionat.“ Valeriu Tabără a vorbit şi despre potenţialul agricol al României care, din păcate, nu este pus în valoare. „Avem un potenţial agricol excepţional, dar pe care, din păcate, nu îl exploatăm la nivel maxim, asta şi din cauza modului speculativ în care unii înţeleg să procedeze, importând carne de porc, produse avicole, piscicole etc. Or, aceste bunuri le-am putea produce foarte bine în România şi cred că momentul actual va pune în faţa decidenţilor politici o problemă extrem de importantă, anume necesitatea de a valorifica, sub toate aspectele, potenţialul de producţie agroalimentar al României.“

Nevoia de facilităţi pentru bunul mers al agriculturii

În opinia preşedintelui ASAS, o măsură urgentă care ar trebui luată este crearea unui cadru pentru buna funcţionare a agriculturii, având în vedere particularităţile anului agricol 2019-2020, nu dintre cele mai favorabile. Deficitul de umiditate din sol şi şocurile termice apărute în luna martie afectează culturile de câmp şi pomii fructiferi cu înflorire timpurie. „Culturile de câmp înfiinţate în toamnă, determinante pentru o anumită zonă de consum, sunt într-o stare relativ bună, dar există multă îngrijorare referitoare la cantitatea de apă disponibilă în sol. Înregistrăm un an agricol cu un deficit foarte mare de umiditate la nivelul solului. Pe de altă parte, apar şi anumite probleme legate de dependenţa noastră de inputuri din exterior. Or, agricultura necesită ca aceste disponibilităţi să fie cât mai aproape de producător şi, mai ales, să fie accesibile. De aceea ar trebui revăzut sistemul de creditare şi de sprijin financiar pentru producătorii de bunuri agroalimentare, inclusiv pentru cei ce prelucrează materii prime pentru a obţine alimente. Este nevoie de un sistem de stimulente, nu mai vorbesc de plata la timp a subvenţiilor în acest an şi, în acelaşi timp, de continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, irigaţii, desecări, dar şi a altor lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de producţie agricolă în România. Pe de altă parte, cred că este nevoie de o schimbare de optică în sistemul agroalimentar românesc şi iată că ani de zile s-a propagat un anumit tip de conflict între producătorii mari şi cei mici. Este o chestiune total greşită. Va trebui să se creeze un sistem care să stimuleze producţia de bunuri alimentare de către  toţi agenţii economici de pe teritoriul României, de la cel mai mic până la cel mai mare.“

Referitor la cercetarea românească şi cum poate veni ea în întâmpinarea producătorilor autohtoni, Valeriu Tabără a făcut câteva consideraţii: „Cercetarea românească răspunde, în mare parte, nevoilor fermierilor. De pildă, cu soiuri de grâu, elemente de tehnologie etc., dar este pregătită şi în sectorul zootehnic, destul de dezavantajat de politicile din ultimii ani. În staţiuni există nuclee excelente de animale, în speţă bovine, ovine, dar şi caprine, crescătorii putând avea la dispoziţie material biologic valoros şi astfel să eliminăm importul. Cred că trebuie să facem mai mult pentru a stimula zootehnia din România, iar aici mă refer la micile abatoare sau făbricuţe de prelucrare a laptelui, pe care noi le-am lăsat cumva într-un plan secundar - fiind greu accesibile pentru cei interesaţi, ele putând să funcţioneze extrem de eficient şi mai ales să reducă deficitul existent în cazul anumitor produse.“ Privitor la facilitarea accesului la piaţă a micilor producători, cu precădere din zona legumicolă, Tabără a precizat că este nevoie de măsuri care să menţină şi nu să îngrădească legătura dintre cultivatori şi consumatori.

În ciuda nevoii crescute de hrană, UE a blocat cercetările în domeniul ingineriei genetice

Nu în ultimul rând, preşedintele ASAS a afirmat ca multe lucruri vor fi regândite la nivelul întregii structuri europene şi mondiale, ca efect al pandemiei provocate de COVID-19. „În Europa, nici cercetarea în domeniul agricol nu este una foarte bine aşezată. Uniunea Europeană a avut mari reţineri în ceea ce priveşte adoptarea noilor metode de cercetare din domeniul ingineriei genetice. Este greu de crezut ca s-a ajuns într-o astfel de situaţie, în care să nu se poată da răspunsuri, acum la început de secol XXI. Este o prostie să nu admiţi mutageneza ca formă de ameliorare; inclusiv virusul COVID-19 este un produs de mutageneză. Marile companii, universităţi şi importante centre de cercetare din lume, în special din SUA şi Canada, deţin tehnologii de inginerie genetică. Din păcate la nivel european, inclusiv în România, astfel de cercetări au fost blocate - iar achiziţia rezultatelor acestor cercetări nu va fi ieftină pentru ţările interesate“, a susţinut Valeriu Tabără.

Ana IONIŢĂ