„Tanymecus ascultă doar de legile naturii”

​Entomologul Emil Georgescu studiază biologia și comportamentul rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) de mai bine de 15 ani în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Domnia sa a văzut în nenumărate cazuri pagubele imense cauzate de dăunător la culturile de porumb și floarea soarelui în țara noastră - zonă unde insecta găsește, din păcate, cele mai favorabile condiții de dezvoltare.

​„Gărgărița porumbului este prezentă în sud-estul Europei, din anul 2015 fiind sesizată și în estul Austriei, însă cel mai puternic atac se semnalează în țara noastră unde anual sunt afectate, în diferite graduri, 1 milion de hectare de porumb și jumătate de milion de hectare de floarea-soarelui.
În România atacul se manifestă în sudul, sud-estul și estul țării, recent și în nord-est iar în unii ani și în zona Timișului - regiune care nu era favorabilă pentru dăunător dar a devenit în condițiile încălzirii climatice. Cu cât vremea este mai călduroasă, cu atât insectele sunt mai active.”
Atacul rățișoarei este influențat și de anumite practici agricole, precum monocultura sau lipsa unor rotații corespunzătoare.
„De când studiez această insectă, am văzut situații în care cultura a dispărut pur și simplu. Fermierii seamănă porumb și floarea-soarelui, culturile răsar uniform, sunt frumos rânduite, apoi după câteva zile, când revin în câmp găsesc doar gândacii și plantele retezate. În aceste cazuri, din păcate, fermierii nu efectuează tratamentul semințelor cu substanțe neonicotinoide și insectele se înmulțesc. Atacul este favorizat și de monocultura sau rotațiile necorespunzătoare. Totodată, trebuie să se țină seama și de istoric, dacă dăunătorul a fost semnalat atât în fermele lor, cât și în solele alăturate, ale vecinilor.
În general, agricultorii din sud-estul țării sunt ca pe front pentru că aici este zona lui de maximă favorabilitate. Plantele sunt sensibile la atac când au 3 - 4 frunze și vremea este caldă, fără ploi sau cu precipitații puține - acestea fiind cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea insectei.
Fermierii trebuie să mai țină seama de un lucru: chiar dacă într-un an atacul nu este puternic, deoarece vremea a fost mai răcoroasă în perioada când plantele erau sensibile și astfel au scăpat de atac, asta nu înseamnă că dăunătorul s-a oprit din dezvoltare, că nu s-a înmulțit și a depus ouă pentru a da naștere viitoarelor populații de Tanymecus.
Tratamentul semințelor cu neonicotinoide are o importanță deosebită pentru că, pe lângă faptul ca protejează plantele în acel an, micșorează și rezerva de Tanymecus deoarece adultul se hrănește din cultura tratată și moare, nemaiavând astfel șansa să se înmulțească."
Întrebat dacă temperaturile scăzute din timpul iernii influențează negativ rățișoara, cercetătorul a afirmat ca Tanymecus iernează în sol la o adâncime de 40 - 60 cm iar condițiile întâlnite în acest anotimp nu afectează dezvoltarea acestuia.
„M-am uitat pe studii făcute în anii '80, când iernile erau foarte grele și în primăverile următoare rădeau culturile netratate. (...) De asemenea, nici metodele de prelucrare ale solului nu îi pot afecta dezvoltarea."
 
Studii care demonstrează lipsa altor soluții eficiente de combatere
Ministerul Agriculturii a finanțat diferite proiecte ADER, derulate de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), în colaborare cu mai multe instituții din subordine, pentru a cerceta impactul utilizării insecticidelor neonicotinoide asupra plantelor și produselor agricole ale culturilor de interes melifer, albinelor și produselor stupului și pentru a elabora sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer.
Rezultatele studiilor efectuate au arătat faptul că, la ora actuală, pe piața nu sunt alte produse de protecție care să combată rățișoara cu aceiași eficacitate cu care o fac insecticidele neonicotinoide.
„Aceste studii sunt efectuate pe o perioada de 5 ani, însă problematica este urmărită de mai bine de 10 ani, de când Comisia Europeană a restricționat în 2013 utilizarea substanțelor neonicotinoide la tratamentul semințelor. De atunci, în fiecare an, România a fost nevoită să solicite derogare la CE pentru utilizarea acestor pesticide la tratamentul semințelor de porumb și floarea-soarelui.
Neexistând alternativă, fermierii sunt primii care văd efectele lipsei tratamentului semințelor, mai ales în condițiile în care România are, din păcate, o rezerva mare de dăunători.”
 
Privitor la recenta decizie a Curții Europene de Justiție de a considera nelegale autorizațiile (derogările) acordate pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul semințelor și că statele membre ale UE nu au voie să aprobe folosirea lor, Emil Georgescu a declarat: „Insectele nu ascultă de justiție sau de legile economice. Singurele legi de care ascultă sunt cele ale naturii. Dacă ele au ocazia să se hrănească agricultura va fi afectată.
Dacă nu avem tehnologia de a proteja plantele de cultură este ca și cum nu am avea o mână și practic suntem la voia sorții.
Nu știm ce ne rezervă viitorul, nu știm dacă vom mai primi autorizații de utilizare a insecticidelor neonicotinoide la tratamentul semințelor, iar acest lucru este vârful aisbergului pentru că la cultura porumbului avem probleme și cu alți dăunători: sfredelitorul (Ostrinia nubilalis), omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) și viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) - apărut în România în anul 1996 și prezent acum în toată țara, nu doar în jumătatea de vest.
 
Tratamentul semințelor cu neonicotinoide apără cultura de porumb și împotriva Diabrotica. Pentru Helicoverpa și Ostrinia avem, deocamdată, soluții de combatere, numai că aici trebuie să monitorizezi cultura, să amplasezi capcane și să apreciezi bine momentul în care trebuie făcut tratamentul.
În cazul Ostriniei se pot cultiva hibrizi de porumb toleranți sau rezistenți la atacul acestui dăunător. INCDA Fundulea are astfel de hibrizi, obținuți prin ameliorare clasică și testați în condiții de câmp.”
 
Ana Ioniță