Tehnica CRISPR-Cas9 pentru a elimina gustul amar al unor salate

​Cercetătorii belgieni de la VIB-UGent Center for Plant Systems Biology și ILVO (Institutul de Cercetare pentru Agricultură, Pescuit și Alimentație din Flandra) au reușit să obțină, prin tehnologia CRISPR-Cas9 plante de cicoare care nu conțin aproape deloc substanțe amare. Practic au inhibat acțiunea genelor care controlează producția de substanțe amare a plantei. Acest lucru devine foarte atractiv pentru cultivatorii de cicoare, deoarece consumatorii caută ca aceste salate să fie mai puțin amare.

​Unul dintre motivele acestei cercetări este și faptul că cicoarea, se pare ”bijuteria coroanei” între legumele preferate de belgieni, pierde teren în alimentația tinerei generații. Este (încă) printre primele zece cele mai consumate legume din țară. Dar o ofertă mai variată, cu un grad de amăreală mai scăzut, ar răspunde mai bine cererii în schimbare. Pe de altă parte, se știu puține lucruri despre rădăcină și cum este ea procesată pentru a scăpa de gustul neplăcut. Dacă genele responsabile pentru gustul amar ar fi inactivate și rezultatul ar fi o rădăcină mai dulce, ea ar pute fi direct uscată și transformată într-o făină bogată în fibre, fără gluten, mai ales că cererea pentru astfel de produse este în creștere.
Reușita belgienilor oferă perspective pentru obținerea și cultivarea și a altor legume cu gust mai puțin amar, cum ar fi varietățile de varză de Bruxelles, andive sau rucola, foarte populare în aceste zone. „Am obținut plante care acum pot fi evaluate în continuare pentru alte caractere. Se pot obține salate în care producția de substanțe amare este probabil redusă, dar nu complet eliminată”, spune dr. Van Laere, unul dintre cercetătorii de la ILVO.
 
Când vom avea rezultatul în farfurie?
Echipa de la ILVO face un pas important cu această cercetare. „Am găsit mai multe gene specifice. Când sunt inactivate în cicoare, ele nu mai produc substanțele care imprimă gustul amar. De asemenea, am optimizat un protocol CRISPR-Cas9 care dezactivează cât mai multe dintre aceste gene, posibil simultan. Acesta rămâne una dintre cele mai mari provocări în continuare. Desigur, mai este loc de îmbunătățire a tehnicii, în cercetări ulterioare, a spus, Charlotte De Bruyn, a cărei teză de doctorat este pe această temă.
Dar va mai trece ceva timp până când publicul larg va putea cumpăra cicoarea mai puțin amară. În primul rând, oamenii de știință trebuie să facă cercetări suplimentare pentru a stabili dacă genele identificate au și alte funcții suplimentare. Și liniile de produse dezvoltate trebuie extinse în continuare. Pe de altă parte, în 2018, Curtea Europeană de Justiție a decis că plantele modificate CRISPR-Cas9 se încadrează în aceeași legislație strictă ca și organismele modificate genetic (OMG). Asta face practic aproape imposibil să fie cultivate și comercializate în Europa.
„Identificarea și caracterizarea acestor gene de biosinteză este un pas uriaș către înțelegerea modului în care plantele creează substanțe amare. Cu aceste cunoștințe fundamentale, acum putem analiza populații mari de plante, pentru mutații naturale cu același efect. Pentru că, spre deosebire de plantele modificate CRISPR-Cas9, mutațiile spontane nu intră sub incidența legislației OMG”, ne explică dr. Van Laere.
 
Cu toate acestea, cei de la ILVO doresc să continue să lucreze cu companiile, privind tehnicile CRISPR CAS9, iar amelioratorii trebuie să continue să dezvolte aceste noi cultivaruri . Colaborarea dintre cele două centre de cercetare UGent/VIB este logică, mai ales că au și o serie de cercetări în ceea ce privește acțiunea genelor în metabolismul terpenelor (compușii organici
Echipa care a publicat aceste rezultate este formată din Charlotte De Bruyn, dr. Katrijn Van Laere de la ILVO și dr. Alain Goossens de la VIB.(Sursa ILVO)
 
Roxana Drăghici