REVISTA AGRIMEDIA
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE

articole

Tehnologia de cultivare a andivelor - Cichorium intybus

1/8/2023

0 Comments

 
Picture
​Sub forma în care se consumă astăzi, andiva este una din cele mai recente legume, întâmplarea făcând ca un grădinar al grădinii botanice din Bruxelles să descopere sub un mușuroi de frunze ce acopereau câteva rădăcini de cicoare de Magdebourg, prezența unor muguri hipertrofiați, etiolați, cu un gust care a meritat reluarea ”experimentului” într-o formă controlată.
Cultura de cicoare de Bruxelles pentru andive s-a răspândit în Europa Occidentală, mai ales în Franța și Olanda; în România, cultura de cicoare de Bruxelles pentru andive a apărut în intervalul de timp 1920-1925, fiind introdusă de misionari belgieni, care au concesionat diverse industrii în Moldova. Astfel a apărut ”bazinul de cultură a andivelor ”Gherăieștii Noi”, unde tradiția culturii și forțării rădăcinilor de cicoare de Bruxelles pentru obținerea andivelor se menține și astăzi. Este de altfel singurul perimetru agricol din România unde exista această preocupare, în rest producția este întâmplătoare și pe suprafețe nesemnificative.
 
Formarea andivelor în sistemul clasic de forțare (cu acoperire), presupune existența unei presiuni din partea stratului de acoperire precum și absența totală a luminii. Acest sistem, cu rezultate foarte bune, necesită multă manoperă și astfel devine mai puțin eficient, fiind potrivit pentru micii producători. Formarea andivelor în sistem modern de forțare, fără strat de acoperire, a fost posibilă după ce s-a reușit să se obțină primul hibrid F1 ”Zoom” cu astfel de calități. Acest progres științific, a revoluționat atât tehnica de producere a rădăcinilor cât și tehnica de forțare a acestora, permițând trecerea la sistemul industrial de forțare a rădăcinilor de cicoare pentru obținerea de andive.
 
Tehnica de forțare cu strat de acoperire
Este considerat ca fiind sistemul clasic de forțare, care presupune mai multe faze.
Pregătirea șanțurilor - constă în săparea, într-un loc adăpostit, a unor șanțuri adânci de 20-25 cm, și late de 1,5-1,8 metri, pe o lungime de maxim 10 metri.
Așezarea rădăcinilor - în șanțurile deschise, se așează rădăcinile de cicoare Witloof, în poziție verticală, normal biologică, una lângă alta, 300-500 bucăți/metrul pătrat de șanț.
Hidratarea rădăcinilor - se irigă abundent, cu 40-50 litri apă/metrul pătrat. Tratarea rădăcinilor - după ce s-au zvântat, rădăcinile se tratează prin pulverizare, la nivelul coletului, cu o soluție de tipul Ronilan 0,2 % sau alte substanțe echivalente. Acoperirea coletului rădăcinilor - se face cu un strat de pământ luto-argilos, cu o grosime de 15-18 cm, în care se vor dezvolta andivele.
Acoperirea cu stratul de protecție - totul se acoperă cu un strat gros de paie. Fixarea acoperișului - peste stratul de paie se aplică un acoperiș de protecție pentru intemperii (tabla ondulată, plăci din diverse materiale plastice sau pur și simplu una sau două folii de polietilenă mai groasă (0,25-0,35 mm) neagră, care contribuie și la menținerea unei temperaturi convenabile.
Durata forțării - în funcție de temperaturile exterioare, durata forțării într-un asemenea adăpost este cuprinsă între 30 și 40 de zile. Verificarea forțării - după 30 de zile se fac încercări, prin desfacerea stratului de acoperire, pentru a stabili momentul optim de recoltare.
Recoltarea - șanțul se desface la unul sau la ambele capete și se scot rădăcinile.
Producția de andive - se pot obține 15-40 kilograme la metrul pătrat, în funcție de calitatea rădăcinilor și de soi.
Condiționarea andivelor - se scutură de pământ, eventual se elimină una, două frunze etiolate afectate și apoi se ambalează și se păstrează la întuneric și răcoare pentru an nu se deprecia (înverzi). Deși sistemul de forțare cu acoperire este greoi, laborios și necesită un volum mare de muncă manuală, este accesibil oricărui producător, nefiind necesară nicio instalație.
 
Tehnica de forțare fără strat de acoperire
Este un sistem modern, care se bazează pe însușirile noilor creații (soiuri și hibrizi), care au capacitatea de a produce andive compacte și fără ”presiunea” exercitată de stratul de pământ de acoperire. Exploatându-se această însușire, forțarea se poate realiza în spații improvizate în care se poate realiza întuneric, temperatură și umiditate convenabilă și în care se pot amplasa recipiente de forțare; în spații special amenajate, cu dotări specifice (stații de forțare).
 
Forțarea în diverse incinte
Se pot folosi pentru forțarea rădăcinilor, diverse incinte în care se pot asigura: întunericul absolut; o temperatură convenabilă - minim 15-16 grade Celsius, în funcție de soi și de epoca de forțare (în medie 20 grade Celsius); o umiditate atmosferică de peste 90 %.
Incintele pot fi: încăperi, beciuri, pivnițe, adăposturi, grajduri reamenajate sau sere în care se pot crea adăposturi întunecate. Pentru amplasarea rădăcinilor, se vor utiliza lăzi din material plastic, care vor fi căptușite cu folie de polietilenă pentru a putea realiza o rezervă de apă.
Pe fundul lăzilor, se așează un strat de 5-8 cm de amestec de turbă și mraniță (raport 1: 3). Apoi se așează rădăcinile, în poziție normală, vertical, până la acoperirea completă a lăzii.
Se adaugă în medie 5 litri de apă și se urmărește menținerea nivelului acesteia pe parcursul forțării, completându-se la nevoie (2-3 cm din vârful rădăcinii să stea în apă).
Lăzile astfel pregătite, se introduc în camera de forțare, unde trebuie să se asigure condițiile menționate de temperatură și umiditate. Dacă se asigură o temperatură de 18-20 de grade Celsius și o umiditate atmosferică de 95-96 %, forțarea se poate realiza în 22-25 de zile.
 
Forțarea în spații special amenajate (stații de forțare)
Pe măsura perfecționării hibrizilor de andive, s-au modernizat și tehnicile de forțare a rădăcinilor, cunoașterea proceselor fiziologice și metabolice legate de formarea păpușilor permițând realizarea unor tehnologii de forțare în condiții de industrializare. În aceste condiții, proiectele prevăd spații climatizate atât pentru depozitarea rădăcinilor cât și pentru forțarea acestora.
Cunoașterea exactă a condițiilor de păstrare a rădăcinilor, fără a altera capacitatea de a forma păpușile, permite ca astăzi producția de andive proaspete să fie continuă, de obicei cuprinsă între lunile septembrie și iulie. Păstrarea rădăcinilor - se asigură în bune condiții la temperaturi de 0 sau 1 grad Celsius și o umiditate atmosferică de peste 90 %. Forțarea rădăcinilor - se realizează în bacuri de forțare, în soluții nutritive specifice, în condiții de temperatură controlate, întuneric absolut și umiditate atmosferică de peste 90 %. Durata forțării - un ciclu de forțare durează, în funcție de specificitatea hibridului utilizat, între 18 și 24 de zile. Pentru pregătirea soluțiilor nutritive s-au realizat îngrășăminte complexe specifice, foarte solubile, care asigură obținerea unor păpuși de foarte bună calitate.
 
Recoltarea andivelor
Se face când acestea au ajuns la dimensiunile specifice soiului sau hibridului cultivat. Ele pot fi tăiate cu un cuțit sau rupte de la colet. Se manevrează cu grijă, deoarece sunt foarte fragile. Se înlătură primele frunze de acoperire și se așează direct în ambalajul comercial. Pe toată durata, de la recoltare până la consum, se vor păstra la temperatură de 8-10 grade Celsius și la întuneric, deoarece există pericolul să se deshidrateze, să se răsfire, să înverzească și să devină amare.

Victor Vătămanu
0 Comments

Your comment will be posted after it is approved.


Leave a Reply.


Powered by Create your own unique website with customizable templates.
  • ACASA
  • ARTICOLE
  • ARHIVA REVISTA
  • SHOP
    • ABONAMENTE
    • REVISTE
    • PUBLICITATE
  • CONTACT
    • REDACTIA
    • CORPORATE