Tehnologia de cultivare a fasolei de gradina in cultura succesiva

Păstăile tinere de fasole de grădină provenite din culturile târzii sunt foarte solicitate de consumatori, din ele putându-se pregăti o gamă largă de preparate culinare. În această perioadă, fasolea de grădină este folosită și la prepararea conservelor în gospodărie sau în industria conservelor.

---

Păstăile de fasole de grădină se remarcă printr-un conținut ridicat de hidrați de carbon (5,8%), proteine (2,9%), săruri minerale și vitamine, din care se remarcă vitamina C, cu 15 miligrame la 100 de grame de păstăi.

Pentru cultura târzie a fasolei se aleg terenuri cu textură mijlocie, afânate și permeabile. Pe solurile grele și reci, răsărirea plantelor are loc cu întârziere, plantele cresc încet și au rezistență scăzută la boli și dăunători.

La alegerea terenului se ține seama ca fasolea, cultivată pe suprafețe mai mari, să nu urmeze după o cultură tratată cu erbicide cu remanență îndelungată, care sunt toxice pentru cultura de fasole. Cultura târzie a fasolei de grădină dă bune rezultate dacă urmează după culturi timpurii fertilizate cu îngrășăminte organice, cum sunt legumele vărzoase, cartofii timpurii, verdețurile etc.

După lichidarea culturii timpurii, terenul se mobilizează cu hârlețul sau cu plugul superficial la 18-20 cm, urmat de mărunțirea solului și modelarea acestuia. Pe suprafețe mai mari se pot aplica erbicide de tipul Treflan 3-5 litri/hectar, cu încorporare la 3-4 cm adâncime.

Semănatul fasolei de grădină târzie se face până în jurul datei de 25 iulie în zonele de câmpie și cu circa 10 zile mai devreme în zonele de deal, unde brumele cad mai devreme. Pe stratul înălțat la 94 cm se seamănă 3 rânduri la 37 cm unul de celălălt. Pentru 1.000 metri pătrați este necesară o cantitate de sămânță de 8-10 kg, ceea ce asigură o densitate de 30-40 plante pe metrul pătrat. Pe suprafețe restrânse, semănatul se poate face și manual, iar în cazul suprafețelor mai mari, semănatul se poate face cu semănătorile folosite pentru cultura plantelor prășitoare. Deoarece cultura de fasole târzie se realizează într-o perioadă caracterizată prin temperaturi excesive și ploi puține, este necesară aplicarea a 4-5 udări pe parcursul perioadei de vegetație. Aceste udări se aplică la răsărirea culturii (imediat după semănat) și în perioada de înflorire și fructificare. Irigarea culturii de fasole se face cu norme moderate, de 350 mc/hectar, aplicate fie seara, în timpul nopții, fie dimineața, cu 2-3 ore înainte de răsăritul soarelui, astfel încât până la venirea căldurilor ridicate apa să fie infiltrată în adâncime.

Neaplicarea udărilor la timp are ca urmare realizarea de producții mici, cu păstăi diforme, ațoase și fără frăgezime. Pentru a conserva apa în sol și a-l menține curat de buruieni, se aplică 2-3 prașile manuale. Păstăile de fasole se recoltează la intervale de 2-3 zile, pe măsură ce ajung la maturitatea de consum și boabele sunt la început de formare. Păstăile recoltate și nevalorificate se pot păstra 1-2 zile în încăperi reci, cu temperaturi de 4-5 grade Celsius și umiditate relativă a aerului de minimum 90%.

Păstrarea fasolei verzi, mazării păstăi și a bamelor
În perioadele călduroase și secetoase, fasolea, mazarea și bamele dau foarte repede în bob, depășind stadiul maturității de consum. Fiind legume foarte perisabile, trebuie să acordăm o atenție sporită la recoltare, ambalare și păstrare. Recoltarea fasolei păstăi se face când păstăile sunt tinere și boabele abia încep să se formeze. În acest stadiu, păstăile sunt suculente, fragede și fără ațe. Pentru păstrare, recoltarea se face dimineața, până la venirea căldurii sau seara. Recoltarea se face manual și se repetă la 2-3 zile. După recoltare, se ambalează în pungi de plastic perforate sau cutii de carton perforate, care să permită o bună circulație a aerului, în vederea eliminării căldurii degajate de păstăi. În aceste ambalaje nu se introduce mai mult de 1 kg de fasole păstăi.

Temperatura optimă de pastrare este de 7-10 grade Celsius și 85-90% umiditate a aerului, condiții în care fasolea păstăi se păstrează 10-12 zile.

Mazarea de grădină se recoltează când păstăile au ajuns la dimensiunile caracteristice soiului și boabele sunt formate. Recoltarea se face dimineața, iar boabele se introduc imediat în spațiul frigorific, deoarece boabele de mazăre au o activitate enzimatică foarte intensă, depreciindu-se repede, prin modificarea gustului.

Boabele de mazăre se țin în scafe de plastic de 1 kg, în care se introduc două cuburi de gheață. Păstrarea acestora se face la temperatura de 0°C și la 90% umiditate relativă a aerului. În aceste condiții, mazărea se poate păstra 3-5 zile. La stabilirea momentului de recoltare a bamelor se ține seama de frăgezimea capsulelor. Cu cât recoltarea se face mai devreme, cu atât fructele sunt mai gustoase și mai fragede. Recoltarea se face dimineața, când păstăile sunt puțin umede și perișorii nu irită mâna. După recoltare, bamele se introduc în pungi de folie perforată de 1 kg. Temperatura optimă de păstrare este de 2-4 grade Celsius, iar umiditatea relativă a aerului este de minimum 90%, condiții în care bamele se păstrează 10-14 zile.

Gărgărița fasolei și combaterea ei
Gărgărița fasolei (Acanthoscelides obtectus Say.) este răspândită în toate zonele de cultură ale țării, producând pagube importante culturilor de fasole, bob, năut și soia. În anii cu condiții de dezvoltare, atacul este puternic, greutatea boabelor putând să scadă cu peste 70%, iar facultatea germinativă cu 70-90%.

Gărgărița fasolei iernează în stadiul de adult în interiorul boabelor de fasole depozitate sau liber, în magazii și cămări. Adulții părăsesc locurile de iernare în prima decadă a lunii iunie, hrănindu-se cu polenul diferitelor specii de plante cultivate sau spontane. Când păstăile încep să se îngălbenească (boabele au mărimea normală), gărgărițele depun ouăle în interiorul păstăilor prin locul de sudură a tecilor.

Ouăle sunt depuse în grupe de 10-20, prolificitatea unei femele este de până la 80 de ouă și se eșalonează pe o perioadă de 25-30 de zile, în funcție de factorii climatici. Incubația durează 3-15 zile. După ecloziune, larvele se mișcă aproximativ 24 de ore pe suprafața păstăilor, după care sapă galerii și pătrund în interiorul boabelor, hrănindu-se cu conținutul lor. Într-un bob se pot dezvolta până la 30 de larve, iar conținutul bobului este transformat în resturi făinoase. Adulții generației care se dezvoltă în câmp apar la sfârșitul lunii septembrie și își continuă evoluția în depozite, unde, dacă temperaturile sunt favorabile, pot evolua 2-3 generații, până în primăvara următoare.

Pentru combaterea eficientă a acestui dăunător sunt necesare trei tratamente în câmp: primul, la formarea majorității păstăilor, iar următoarele, la intervale de câte 10 zile. Cele mai bune rezultate în combaterea gărgăriței fasolei se obțin aplicând substanțe insecticide de tipul: Sinoratox 35 CE 0,15%, Carbetox 37 EC 0,4%, Karate, Decis și altele. Pentru a asigura o aderență corespunzătoare a insecticidului, în soluții se adaugă aracet 0,2%. După recoltare, înainte de introducerea fasolei în magazii pentru păstrare, sămânța de fasole se tratează, introducând în fiecare sac câte o pastilă de Phostoxin sau Delicia.

Victor VĂTĂMANU

revista, agricultura, vegetal, legumicultura, tehnologia de cultivare, fasole de gradina, cultura succesiva