Tehnologia de cultivare pentru producerea de samanta la ovaz

Zonarea culturii de ovaz pentru producerea de samanta

Principalul factor limitativ al obtinerii de productii economice pentru cultura de ovaz il constituie regimul hidric al solului, sau altfel spus, rezerva de apa din sol pe parcursul perioadei de vegetatie.

---

Comparativ cu doua dintre culturile cerealiere, respectiv graul de toamna si orzul de toamna, ovazul este mai putin pretentious fata de sol, el putand fi cultivat  pe majoritatea solurilor din Romania, dar rezultatele cele mai bune din punct de vedere  economic, s-au obtinut pe solurile cu fertilitate mai redusa si cu aciditate  mai accentuata. Ca regula generala , este recomandat ca ovazul sa se cultive pe solurile mai sarace din zonele cu climat mai umed si cu o frecventa mai mica a verilor secetoase.
Pentru producerea de samanta la cultura de ovaz se aleg terenuri plane, cu fertilitate mijlocie, curate de buruieni si umiditate suficienta in sol. Pot fi folosite cu bune rezultate, solurile lutoase si chiar solurile luto-nisipoase. 

Amplasarea culturii de ovaz pentru producerea de samanta
Producerea de samanta la cultura de ovaz trebuie introdusa in cadrul rotatiei culturilor intr-un asolament organizat.
Premergatoarele favorabile producerii de samanta la cultura de ovaz sunt : leguminoasele pentru boabe, culturile timpurii, floarea soarelui si cartofii, considerate foarte bune plante premergatoare ; plantele furajere care elibereaza terenul devreme, considerate bune plante premergatoare ; porumbul netratat cu erbicide triazinice, considerat satisfacator ca planta premergatoare.
Sunt contraindicate ca plante premergatoare pentru producerea de samanta  la ovaz culturile de sfecla de zahar  si sfecla furajera pentru producerea de radacini, butasi sau seminceri, si chiar monocultura de ovaz, deoarece este necesara prevenirea infestarii puternice cu nematozi . De aceea, in cadrul unui asolament, se recomanda revenirea pe aceiasi suprafata a culturilor mentionate,  dupa o perioada minima de 3 – 4 ani de zile.
Impurificarile biologice din samulastra si atacul unor boli comune se evita respectand recomandarea ca ovazul pentru samanta sa nu revina dupa alte cereale paioase la intervale mai scurte de 2 ani de zile
Avand in vedere faptul ca ovazul este considerat o planta rapace, este recomandat ca dupa cultura de ovaz, sa fie amplasate culturi amelioratoare.

Izolarea
Dupa cum este prezentat de catre Gheorghe Sin si colaboratori, pentru evitarea impurificarilor biologice si mecanice, loturile semincere din toate categoriiler biologice se izoleaza la minimum 4 m fata de alte soiuri din aceiasi specie sau alte culturi de cereale paioase.

Aplicarea ingrasamintelor si a amendamentelor
In functie de planta premergatoare, de nivelul de fertilizare organo-minerala, se recomanda aplicarea a  40 – 60 de kilograme azot la hectar, si 60 – 70 de kilograme pentoxid de fosfor la hectar .
In conditiile cand producerea de samanta la ovaz se realizeaza pe solurile deficitare in potasiu, practic cand continutul in potasiu schimbabil  este mai mic de 150 ppm, se recomanda aplicarea a  40 – 50 de kilograme de oxid de potasiu la hectar.
Ingrasamintele care contin fosfor si potasiu se recomanda a fi aplicate toamna, sub aratura de baza, iar ingrasamintele pe baza de azot se vor aplica primavara, inainte de semanatul ovazului.
Rezultate foarte bune se obtin cand cultura de ovaz  beneficiaza de efectul remanent al fertilizarii organice aplicate culturii premergatoare.
Cultura de ovaz raspunde pozitiv  la corectarea reactiei acide a solului, prin aplicarea de amendamente. Este de preferat insa, amplasarea de alte culturi pe terenurile recent amendate.

Lucrarile solului
In functie de planta premergatoare, lucrarile solului pentru producerea de samanta la cultura de ovaz,  se diferentiaza prin araturi de vara sau araturi de toamna.  Pentru  cultura de ovaz, se recomanda ca dupa executarea araturii de toamna la 18 – 20 cm, aceasta sa fie discuita inca din toamna, pentru reducerea numarului lucrarilor de pregatire a patului germinativ in primavara, avand in vedere  faptul ca semanatul acestei culturi se face primavara timpuriu.

Pregatirea patului germinativ se efectueaza in ziua sau in preziua semanatului, prin lucrari superficiale cu combinatorul sau cu grapa cu discuri (in functie de gradul de tasare al solului), in agregat cu grapa cu colti. Astfel, se poate realiza o suprafata nivelata, cu un strat de sol bine maruntit  pe toata adancimea de semanat.

Samanta si semanatul
Ca regula obligatorie, pentru reusita obtinerii unei seminte de calitate, la semanat se foloseste samanta certificata din soiurile recomandate pentru zona in care se produce samanta, cu valoarea culturala prevazuta in STAS.
Epoca de semanat este primavara cat mai devreme, in prima urgenta, de indata de conditiile climatice si starea terenului permit executarea unor lucrari de calitate.
Densitatea de semnat este de 400 – 450 boabe germinabile la metrul patrat. In primaverile secetoase, cand umiditatea din sol este redusa fata de optim, norma amintita de samanta poate fi majorata cu 10 %.
Adancimea de semanat este de 3 – 4 cm, iar distanta dintre randuri este de 12,5 cm

Modul de semanat
Pentru evitarea distrugerii plantelor prin treceri repetate cu mijloace terestre in vederea efectuarii lucrarilor faziale de fertilizare, tratamente impotriva bolilor si daunatorilor, purificari biologice, lucrari efectuate prin mai multe treceri prin lan, se recomanda ca loturile semincere de Prebaza si Baza sa fie semanate in benzi late de circa 2 m, cu intervale de 30 – 35 cm, realizate prin suspendarea a 2 tuburi marginale ale ale semanatorii.
La samanta Certificata 1 si 2, vor fi realizate culoare cu latimea de 30 – 35 cm pentru trecerea tractoarelor, in functie de latimea de lucru a agregatelor utilizate la efectuarea tratamentelor (1 X 12 m, 1 X 16 m), prin suspendarea la 12 – 16 m a 2 tuburi ale semanatorii. Prin aceasta se evita executarea gresita a lucrarilor si se suprima jalonarea.

Lucrari de intretinere a culturii de ovaz
Combaterea buruienilor: in functie de gradul de infestare cu buruieni a lanurilor de ovaz , se recomanada ca, in situatia cand in lan sunt dominante buruienile dicotiledonate sensibile la erbicidele pe baza de 2,4 D, se se aplice erbicide de tipul : DMA 6, (1 litru /hectar0, Sardem (0,8 litri/hectar), Dikotex (2 -3 litri/hectar), etc. Foarte important este momentul aplicarii erbicidelor, care nu trebuie sa depaseasca faza de infratire a ovazului, buruienile dicotiledonate sa fie in faza de 2 – 4 frunze, iar temperatura aerului sa nu depaseasca valoarea de 15 grade Celsius.
In situatia culturilor infestate cu buruieni rezistente la 2,4 D (Matricaria, Anthemis, Papaver, Gallium) se pot aplica erbicidele de tipul : Ecopart (0,4 – 0,6 litri/hectar); Oltisan M (1,0 litri/hectar); Icedin super (1,0 litri/ hectar);  Lintur 70 WG(150 grame/hectar);  Granstar + 2,4 D (15 – 20 grame/hectar + 0,8 – 1,0 litri / hectar) ; Glean (15 – 20 grame/ hectar), etc.
Foarte important este faptul ca tratamentele se aplica in intervalul incheierea infratirii – formarea primului internod, cand temperatura aerului este de minimum 8 – 10 grade Celsius.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor
Prevenirea atacului taciunelui zburator se realizeaza prin tratarea semintelor cu produse pe baza de carboxina, in doza de 2,0 kilograme la tona de seminte.
Gandacul ovazului, daunator polifag al cerealelor paioase, intalnit in toata tara, este capabil sa produca pagube prin distrugerea aparatului foliar, atat ca adult hibernant, cat si ca larva. Atacul se manifesta , de regula,  in vetre.  Pragul economic de daunare este de 10 exemplare/metrul patrat la adultii hibernanti si de 250 de exemplare/metrul patrat in cazul larvelor , (densitate inregistrat in vetre). Tratamentele se vor aplica partial sau total pe intreaga sola, in functie de proportia pe care o reprezinta aceste vetre in lan Produsele utilizate pentru combaterea gandacului ovazului sunt similare cu cele folosite in combaterea plosnitelor cerealelor si pot fi de tipul : Actelic 50 EC (1,0 litri/hectar); Alphacombi 26,25 EC (0,500 litri/hectar); Alphaguard 10 EC (0,150 litri/hectar); Cypermetrin 25 EC ( 0,100litri/hectar), etc.

Purificarea biologica 
- se face la inceputul maturitatii in parga, prin eliminarea plantelor netipice si a celor apartinand altor specii de cereale paioase. Eliminarea se face prin smulgerea plantelor  si scoaterea lor la marginea lanului.
Obligatoriu, la aparitia odosului (Avena fatua) , odata cu purificarea din lan,  se elimina si aceste plante, care sunt mai timpurii ca ovazul, sunt mai inalte, iar spiculetele au perisori si boabe negre.
Dupa efectuarea lucrarilor de purificat biologic, puritatea varietala trebuie sa fie de minimum 99,9 % la samanta de Prebaza si Baza, 99,7 % la samanta Certificata 1 si de 99,0 % la samanta Certificata 2.

Recoltarea
 - se face la maturitatea deplina a boabelor, practic cand acestea au umiditatea de 14 – 15 %. O atentie deosebita se va acorda reglarii corespunzatoare a combinelor si, in special, a aparatului de taiere, stiut fiind faptul ca ovazul este sensibil la scuturare. De asemenea, este absolut obligatoriu ca mijloacele de transport sa fie bine curatate de alte seminte si sa fie etanse, pentru a evita pierderile de recolta.

Uscarea, conditionarea si pastrarea semintelor
Daca umiditatea semintelor la recoltare depaseste valoarea de 14 %, semintele de ovaz se vor usca in instalatii speciale (uscatoare de mare capacitate ) sau prin lopatare.
Dupa uscare, urmeaza operatiunea de conditionare in instalatii speciale (in cazul silozurilor de mare capacitate) sau cu selectoare.
Pastrarea semintelor selectate pe categorii biologice superioare se face in saci asezati pe loturi (in functie de valoarea culturala), la adapost de umezeala.
Spatiile de depozitare vor fi obligatoriu tratate si dezinfectate in vederea pastrarii in conditii cat mai bune a loturilor semincere de ovaz.

Victor VĂTĂMANU