Tehnologia de cultura a verzei albe

Varza albă se cultivă în câmp (cultură timpurie, de vară şi de toamnă), în solarii sau tunele joase şi în sere, pentru a permite o bună eşalonare a consumului proaspăt în timpul anului, după cum prezintă V. Popescu şi R. Zăvoianu (2011). În cele ce urmează vom prezenta tehnologia de cultură pentru varza albă cultivată în câmp.

Cultura timpurie în câmp

Bune premergătoare pentru cultura verzei albe sunt tomatele timpurii, ardeiul, vinetele, castraveţii, mazărea şi fasolea. Sunt recomandate solurile cu textură uşoară, cu fertilitate ridicată, însorite, adăpostite, cu o uşoară expoziţie sudică sau sud-estică, cu posibilităţi de irigare. În asolament, se cultivă pe sola fertilizată cu gunoi de grajd.

Pregătirea terenului constă din eliberarea resturilor de la cultura precedentă, fertilizare din toamnă cu 30-35 tone la hectar gunoi de grajd bine descompus, 300 de kilograme la hectar superfosfat, 300 de kilograme la hectar sare potasică, arătură adâncă la 28-30 cm. Primăvara, după zvântarea terenului, se trece cu discul, se administrează 100 de kilograme la hectar azotat de amoniu, se erbicidează cu produsele indicate de specialistul legumicultor cu 4-6 zile înainte de plantare. Erbicidul şi îngrăşământul se încorporează în sol cu grapa cu discuri. Terenul se modelează în biloane sau în straturi înălţate cu coronamentul de 104 cm. Răsadurile se produc, după cum prezintă autorii menţionaţi, în sere-înmulţitor, răsadniţe calde sau solarii cu pat de combustibil. Semănatul se face în intervalul 20 ianuarie-5 februarie, folosind 300 de grame de seminţe pentru 1 hectar de cultură. Repicatul se face în cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Dacă se seamănă direct în cuburi nutritive, se elimină lucrarea de repicat. Se aplică lucrări uşoare de îngrijire. Vârsta răsadului este de 5-55 zile. Înainte cu două săptămâni de plantare, răsadurile se călesc obligatoriu.

Plantarea răsadurilor în câmp se face cât mai timpuriu, între 10 şi 25 martie, în funcţie de condiţiile climatice concrete ale anului respectiv. Pe terenul modelat în straturi înălţate, late de 104 cm, se plantează două rânduri la 80 cm, iar pe rând, la 20 cm, sau două rânduri, la 60 cm şi pe rând la 25 cm. Dacă terenul a fost modelat în biloane, se plantează la 50 cm între rânduri, pe partea sudică a bilonului, iar pe rând la 25-30 cm. Se realizează o densitate de 67.000 de plante la hectar. Densitatea de plantare influenţează producţia de varză timpurie. Studiul cultivării unor soiuri timpurii la diferite desimi în sere reci a arătat că se pot obţine producţii ridicate (soiurile Golden Acre, Gloria Di Enkhuizen, Mercato di Copenhagen, Ditmark, densitate de 66.666 plante/hectar, producţii cuprinse între 50,2 t/ha - soiul Gloria şi 68,6 t/ha, soiul Mercato).

Lucrările de îngrijire constau în completarea golurilor, prăşit, fertilizare fazială, combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Completarea golurilor se face la 4-5 zile de la plantare cu răsad de bună calitate, din acelaşi soi şi aceeaşi vârstă, pentru a realiza o cultură încheiată. Praşilele se execută mecanic sau manual, după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, pentru combaterea buruienilor. Fertilizarea fazială se face de două ori, după cum urmează: prima, la 10-15 zile după completarea golurilor, iar a doua, puţin înainte de învelitul căpăţânilor, folosind de fiecare dată 100 de kilograme la hectar azotat de amoniu, 150 de kilograme la hectar superfosfat şi 75 de kilograme la hectar sare potasică. Irigarea constă în aplicarea a 4-5 udări la interval de 15-20 de zile, cu norme de 300-350 de metri cubi de apă la hectar.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face cu deosebită atenţie. Nervaţiunea neagră a frunzelor (Xanthomonas ampestris) se combate cu Dithane; mana cruciferelor (Peronospora brassicae) se combate cu Ridomil, Dandofan, Ripost, Aliette; putregaiul uscat (Phoma lingam) se combate cu Dithane, Benlate, Bavistin şi Derosol; albumeala cruciferelor (Cystopus candidas) se combate cu Dithane, Bravo; hernia rădăcinilor de varză (Plasmodiophora brassicae) se combate cu Benlate, Topsin, Metoben; putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) se combate cu Benlate, Bavistin, Derosal, Ronila, Sumilex; putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) se combate cu Ronilan, Rovral, Sumilex, Konker, Calidan ( Costache M. , 1998). Produsul comercial şi concentraţia acestor produse sunt indicate de către specialiştii legumicultori zonali.

Ploşniţa roşie a verzei (Euryderma ornatum) se combate cu Sinoratox, Diazol, Sumithion, Dipterex, Thiodon, Thionex, Zolone; ploşniţa albastră a verzei (Euryderna oleracea) se combate cu aceleaşi produse amintite anterior; păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae se combate cu Sinoratox, Diazol, Akalux, Decis, Talstar, Supersect, Divipan; păduchele negru al verzei (Phyllotreta atra) se combate cu Carbetox, Ekalux, Decis, Divipan, Thiodan, Zolone; păduchele vânăt al verzei (Phyllotreta nemorum) se combate cu aceleaşi produse ca păduchele negru; gărgăriţa albastră a verzei (Baris clorizans) şi gărgăriţa neagră (Baris laticolis) se combat cu Carbetox, Diazol, Actelic, Decis, Onevos, Zolone; gărgăriţa galicolă şi gărgăriţa tulpinilor de varză (Ceunthorhynchus) se combat cu Carbetox, Sinoratox, Decis, Zolone; gărgăriţa tulpinilor de varză (C. assimilis) se combate cu Thiodan, Thionex, Zolone; gândacul albastru al verzei (Colophelus saphiae) şi gândacul lucios al rozetei (Meligeth aeneus) se combat cu Thiodan, Thionex, Zolone; buha verzei (Mamestra brassicae) se combate cu Sinoratox, Ekalux, Diazol, Decis, Sumi-Alpha; Trichograma evanescens - Westw - 1-3 lansări la interval de 10 zile; fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) se combate cu aceleaşi produse ca şi la Mamestra brassicae; molia verzei (Plutella maculipennsis) se combate cu Sinoratox, Actelic, Decis; musca verzei (Dellia brassicae) se combate cu Carbetox, Diazol, Sinoratox; limaxul cenuşiu (Deroceras agweate) se combate cu Metaldehida. Plantarea verzei albe în decadele 1 şi 2 ale lunii aprilie a determinat reducerea gradului dăunătorilor de genul Phyllotreta sp. la 3,2% şi respectiv 7,8%, fiind singurele epoci recomandate pentru cultivarea verzei, primăvara, în agricultura biologică din zona Buzău. Reducerea atacului purecilor în epocile timpurii de plantare s-a datorat formării unui număr mai mare de frunze pe plantă, astfel încât la apariţia adulţilor în culturi (decadă I lunii mai) numărul de adulţi/frunză a fost de sub 0,5-1.

Acoperirea culturilor de varză în sistem cuvertură cu folie de polietilenă a asigurat o bună protecţie pentru gărgăriţa tulpinilor de varză şi musca verzei. Cultivarea asociată a verzei cu plante de cânepă lupin şi porumb a permis reducerea adulţilor de pureci verzi, de la 52,4 exemplare/metrul pătrat la martorul netratat, la 9-9,5 exemplare/metrul pătrat la variantele în care varza a fost asociată cu alte plante. Recoltarea se face eşalonat, când căpăţânile sunt tari la apăsare şi bine învelite, începând cu 10-15 mai, în 2-3 etape, până la 15-25 iunie. Se recoltează manual, prin tăierea căpăţânii sub nivelul rozetei de frunze şi fasonarea căpăţânii, prin lăsarea a 2-3 frunze protectoare. Producţia este cuprinsă între 30 şi 40 de tone la hectar.

Hibrizii timpurii de varză formează căpăţâni de dimensiuni diferite în condiţiile din zona Timişoarei. Greutatea căpăţânilor poate fi de 1,15 kilograme la hibrizii Beltis, de 1,45 kilograme la Hermes, de 1,3 kilograme la Orion, de 1,36 kilograme la Pandion etc. Studiul comparativ al unor hibrizi de varză timpurie au arătat că se pot obţine producţii mai mari comparativ cu producţiile obţinute la soiul românesc Timpurie de Vidra.

Cultura verzei de vară în câmp

Asigură consumul în intervalul iulie-septembrie. Bune premergătoare sunt: tomatele timpurii, mazărea şi fasolea, cartofii timpurii, ceapa. Pregătirea terenului se face la fel ca la varza timpurie. Răsadurile se produc în răsadniţe semicalde, prin semănatul în intervalul 25 februarie-15 martie, în două etape, la interval de 10-15 zile. Cantitatea de sămânţă pentru 1 hectar este de 300-350 de grame. Se seamănă rar (400-500 de fire pe metrul pătrat) şi nu se mai repică. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire.

Plantarea se face în a doua jumătate a lunii aprilie (epoca I) şi între 1 şi 10 mai (epoca a II-a), pentru a asigura o eşalonare mai bună a producţiei. Înainte de plantare, răsadul se fasonează şi se mocirleşte. Plantarea se face mecanizat, cu maşina MPR 6 (8) sau manual. Se plantează două rânduri la 70-80 cm, iar pe rând, la 25-30 cm. Pe teren nemodelat se plantează la 75 cm între rânduri şi 24 cm pe rând. Varza de vară se poate cultiva şi prin semănat direct în câmp pe un teren pregătit corespunzător.

Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza timpurie. După plantarea răsadurilor, se udă cu o normă de 300-350 de metri cubi la hectar, iar în perioada formării căpăţânii, norma de udare este de 400 de metri cubi apă la hectar. Se aplică 4-5 udări. La cultura înfiinţată prin semănat direct se execută răritul plantelor pe rând la 20-25 cm, iar cu plantele rezultate se face completarea golurilor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la fel ca la varza timpurie. Recoltarea are loc eşalonat, în 3-4 etape, în intervalul 10 iulie-10 septembrie. Producţia poate să ajungă până la 40-50 tone/hectar.

Cultura verzei de toamnă în câmp

Varza de toamnă asigură producţiile cele mai mari, care se folosesc din septembrie până toamna târziu şi în timpul iernii, iar industrializată, până în primăvară. Bune premergătoare pentru varza de toamnă sunt: mazărea şi fasolea, cartofii timpurii, spanacul, salata, ceapa verde etc. Pregătirea patului germinativ începe din toamnă, prin aplicarea a 40-60 tone la hectar de gunoi de grajd bine descompus şi îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu, în cantităţi corespunzătoare dozelor de 75 şi respectiv 80 de kilograme la hectar substanţă activă. Acestea se încorporează în sol prin arătură adâncă la 29-30 cm. În timpul verii, după eliberarea terenului de cultura anterioară, se lucrează terenul cu grapa cu discuri, se fertilizează cu N - 35 s.a./ha, P2O5 - 65 kilograme s.a./ha şi K2O - 80 kilograme la hectar sau Complex III - 200 kg/ha.

Răsadurile se produc pe straturi amenajate în câmp. Pentru combaterea chimică a buruienilor se folosesc produse ca: Devrinol, Dual, aplicate cu 3-5 zile înainte de semănat şi încorporate superficial. Se seamănă rar, circa 400-600 fire/metrul pătrat, manual sau folosind maşina SUP = 21. Semănatul se face în intervalul 1-15 mai, folosind o cantitate de 350 de grame pentru un hectar. Pentru un hectar este necesară suprafaţa de straturi înalte de 200 de metri pătraţi. Răsadurile nu se repică, se plivesc de buruieni, se fac tratamente fitosanitare.

Plantarea se face cu răsad fasonat şi mocirlit, în intervalul 20 iunie-5 iulie. Se plantează două rânduri pe stratul înălţat la distanţă de 80 cm, iar pe rând, la 30 cm. Pe teren nemodelat, distanţa între rânduri este de 75 cm, iar pe rând, de 30 cm. Producţia la varza de toamnă variază foarte mult, în funcţie de cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza timpurie şi de vară. Se aplică 8-12 udări, cu norme de 400 de metri cubi de apă la hectar, 3-4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale. Recoltarea începe în a doua jumătate a lunii septembrie şi se continuă până la sfârşitul lunii noiembrie. În România se execută manual, dar, volumul de muncă fiind foarte mare, în alte ţări se folosesc maşini speciale, prevăzute cu dispozitive de tăiere sub formă de disc sau cu palpator. Producţia variază între 50 şi 60 de tone la hectar, în funcţie de soiul cultivat.

Victor VĂTĂMANU