Tehnologia de cultură pentru conopidă

Se pare că această legumă este originară din Egipt, unde se cultivă de foarte multă vreme. La sfârşitul secolului al XVI-lea a fost introdusă în Europa, în Italia, Olanda, Anglia şi Germania. Din aceste ţări s-a răspândit în toată Europa, după cum prezintă V. Popescu şi R. Zăvoianu.

În România, conopida se cultivă pe suprafeţe mai mari în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad, Craiova. Dă rezultate bune în zonele cu umiditate relativă a aerului mai ridicată şi temperatură moderată. De la conopidă se consumă inflorescenţa (denumită impropriu căpăţână) în stare proaspătă sau prelucrată în diferite moduri (supă, ciorbe, pane) sau ca salată, singură sau în amestec cu unt, smântână, maioneză etc. Este foarte apreciată murată sau marinată, în amestec cu alte legume. Valoarea nutritivă este ridicată. Conţine 2,4 proteine, săruri minerale (Ca, Fe, P), vitamine (A, C). Valoarea energetică este egală cu 29 de calorii. Este uşor digerată şi de aceea se foloseşte în alimentaţia copiilor anemici, a bolnavilor şi bătrânilor. Prin valorificarea conopidei se obţin importante venituri la unitatea de suprafaţă.

Tehnologia culturii conopidei

Pentru a asigura o cât mai bună eşalonare a conopidei se fac culturi în câmp, solarii, tunele joase, sere şi răsadniţe. Rezultatele cele mai bune se obţin în zonele premontane, cu un climat umed şi răcoros, unde soiurile timpurii dau producţii în tot timpul anului. (Voinea N.) În sudul şi vestul ţării, datorită temperaturilor ridicate, mai ales în timpul verii, plantele formează uşor tulpini florifere, de aceea se cultivă numai primăvara şi toamna.

Cultura timpurie în câmp

Plante bune premergătoare sunt: legumele care lasă terenul curat de buruieni şi cu fertilitate ridicată, precum bostănoasele, legiminoasele şi Solano-fructoasele. Conopida poate reveni pe aceeaşi solă numai după 3-4 ani. Pregătirea terenului se face la fel ca la varza albă timpurie. Răsadurile se produc în sere înmulţitor, răsadniţe calde, prin semănatul în intervalul 10 ianuarie-10 februarie a 300-350 grame de seminţe pentru un hectar. La plantare, vârsta răsadului trebuie să fie de 4045 de zile. Pentru prevenirea infestării plantelor cu bolile care se transmit prin seminţe (putregaiul uscat, pătarea neagră, nervaţiunea neagră a frunzelor), înainte de semănat seminţele se tratează termic la 50 de grade Celsius, timp de 30 de minute, sau chimic, folosind metoda
„Slurry“ cu 2-3 zile înainte de semănat. Răsadurile se repică în cuburi nutritive de 5x5x5 cm sau 7x7x7 cm şi se fertilizează de două ori cu soluţie de îngrăşăminte complexe în concentraţie de 0,5-1%. Plantarea în câmp se face cât mai devreme posibil, între 10 şi 15 martie în regiunile din sud şi 15-30 martie în cele din nord. Pe teren modelat se pot planta două rânduri la 70-80 cm, iar pe rând la 25-30 cm sau două rânduri la 60 cm, iar pe rând la 25 cm. Pe teren modelat în biloane se plantează pe partea sudică a acestora la distanţă de 50/25 cm. Adâncimea de plantare a răsadurilor este aceea la care au stat în ghivece. Imediat după plantare se asigură o udare cu 250-300 mc/ha pentru a asigura prinderea răsadurilor. Pentru a combate musca verzei, răsadurile, ca şi cuiburile deschise pentru plantare, se prăfuiesc cu produsele indicate de specialiştii fitosanitari judeţeni. Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza timpurie. O lucrare specială, la unele soiuri, este protejarea părţii comestibile împotriva luminii solare prin legarea câtorva frunze deasupra căpăţânii false sau prin frângerea nervurilor principale la 1-2 frunze peste căpăţână. Conopida timpurie se recoltează eşalonat în 3-5 etape, începând cu 20 mai, şi se continuă până în jur de 10 iulie. Recoltarea nu trebuie întârziată, deoarece căpăţânile false ramifică şi pot trece în faza de tulpini florifere. Căpăţâna falsă se taie cu 2-3 frunze protectoare de la baza ei, se sortează şi se ambalează în lăzi sau coşuri. Producţia este de 15-20 t/ha.

Cultura conopidei de toamnă în câmp

Plante bune premergătoare sunt: mazărea pentru boabe verzi, fasolea pentru păstăi, castraveţii timpurii, cartofii timpurii, salata, spanacul etc. Cultura se face de regulă prin răsad, deşi s-au făcut încercări şi prin semănat direct în câmp. Terenul se pregăteşte ca la varza albă târzie. După defrişarea culturii anterioare, se mobilizează solul la 15-18 cm adâncime, se fertilizează cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu, 250-300 kg/ha superfosfat şi 100-150 kg/ha sare potasică, se erbicidează şi se modelează în straturi înălţate sau biloane. Răsadul se produce pe brazde reci în câmp. Se seamănă între 1 şi 10 mai, folosind 300 grame de sămânţă pentru un hectar. Răsadul nu se repică, se răreşte pe rând la 3-4 cm şi se fertilizează cu soluţie de îngrăşăminte complexe 1%. Răsadurile se fasonează şi se mocirlesc înainte de plantare. Se plantează două rânduri pe stratul înălţat la 70-80 cm, iar pe rând la 30-35 cm. Pe biloane se plantează pe partea nordică a bilonului la 70/35 cm. Adâncimea de plantare a răsadurilor este până la prima frunză normală. Pe suprafeţe mici se obţin rezultate bune prin îngrăşarea locală la cuib, înainte de plantare, cu 0,5 kg de mraniţă. Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza albă de toamnă. Se aplică 7-8 udări cu norme de 300-400 mc/ha. Când prăşitul se face manual, concomitent cu acesta se face şi muşuroitul plantelor. Pentru aderenţa produselor pe frunze, la pregătirea soluţiilor de stropit se adăugă aracet 0,15%. Recoltarea se face asemănător cu cea de la cultura timpurie. Aceasta trebuie să se încheie înainte de apariţia primelor îngheţuri. Pentru prelungirea consumului, cultura poate fi protejată cu tunele joase acoperite cu polietilenă sau se scot plantele cu rădăcini şi se transplantează în răsadniţe, unde se continuă formarea căpăţânii. Producţia este de 20-30 t/ha.

Cultura conopidei în adăposturi din material plastic

În adăposturile cu material plastic se creează condiţii bune pentru cultura conopidei. Pregătirea terenului şi a solariilor se face ca la varza albă timpurie. Răsadul se produce în sere înmulţitor sau răsadniţe calde, semănând în intervalul 5-15 ianuarie 300-400 grame de sămânţă din soiurile timpurii. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire, inclusiv repicatul în cuburi nutritive cu latura de 7x7x7 cm. Plantarea se face între 20 şi 28 februarie, în funcţie de condiţiile climatice din anul respectiv, la distanţă de 60 cm între rânduri şi 50 cm pe rând. Se aplică lucrări de îngrijire asemănătoare cu cele de la varza timpurie. La tunele joase se pot folosi folii perforate. (Popescu H.) Conopida poate fi cultivată în solarii şi pentru cultura de toamnă. Semănatul se face în straturi reci afară, în intervalul 25-30 iunie. Plantarea se realizează între 25 şi 30 iulie, după cultura de castraveţi, fasole pentru păstăi etc. Către sfârşitul lunii septembrie se acoperă solariile. Recoltarea pentru culturile de primăvară începe la 10 mai şi se continuă până la sfârşitul lunii mai, obţinându-se 20-25 t/ha. Toamna, recoltarea se face pe tot parcursul lunii octombrie şi se pot obţine 25-30 t/ha. Conopida poate fi cultivată şi în tunele joase, după o tehnologie asemănătoare cu cea prezentată la varza albă.

Cultura conopidei în sere

Se practică mai mult în perioada iarnă-vară în cultura pură sau asociată. Se aplică o tehnologie asemănătoare cu cea de la varza albă. Răsadul se produce în sere-înmulţitor, prin semănatul în intervalul 20-30 octombrie a circa 350 grame sămânţă/ha. La plantare, răsadul are vârsta de 40-45 de zile. Plantarea răsadului se face în intervalul 15-30 decembrie. Distanţa între rânduri este de 40 cm, iar între plante pe rând de 30-40 cm. Se aplică aceleaşi lucrări de îngrijire ca la varza albă. Recoltarea poate începe în prima decadă a lunii aprilie, se continuă până în luna mai şi se obţin producţii de 20-30 t/ha.

Cultura conopidei în răsadniţe

Se folosesc răsadniţe încălzite pe cale tehnică sau pe cale biologică. Răsadul se produce în sere-înmulţitor sau în răsadniţe calde. Semănatul se face în intervalul 20-25 decembrie pentru culturile ce se vor înfiinţa în răsadniţe încălzite pe cale biologică. Se folosesc 300-350 grame de seminţe pentru un hectar. Vârsta răsadului la plantare este de 45-50 zile. Răsadniţele se pregătesc corespunzător în funcţie de sursa de încălzire folosită. Grosimea stratului de amestec nutritiv este de 22-25 cm. Acesta se compune din mraniţă, pământ de grădină şi nisip. Plantarea în răsadniţe încălzite tehnic se face între 1 şi 10 februarie, iar în cele încălzite biologic între 20 şi 28 februarie. Distanţele de plantare sunt 40/35 cm. Lucrările de îngrijire sunt cele obişnuite: aerisit, udat, fertilizat. Când plantele ajung la sticlă, se ridică tocurile la răsadniţele încălzite biologic sau se supraînalţă cu panouri la cele încălzite tehnic. Recoltarea începe în jurul datei de 15 aprilie la răsadniţele încălzite tehnic şi în ultima decadă a acestei luni la cele încălzite biologic. Producţia este de 2-3 kg/mp.

Producerea seminţelor de conopidă

În ţara noastră, seminţele de conopidă se obţin în primul an de cultură. Seminţele de conopidă se produc în zone cu climat umed şi răcoros, cum sunt cele din jurul oraşelor Sibiu, Sighişoara, Blaj, Geoagiu. Terenul trebuie să fie adăpostit împotriva vânturilor dominante pentru a nu rupe plantele semincere. Toamna, terenul se fertilizează cu 30-35 t/ha gunoi de grajd, 60-80 kg/ha substanţă activă P2O5 şi 50-75 kg/ha substanţă activă K2O. Răsadul se produce în sere-înmulţitor. Semănatul se execută în intervalul 1530 noiembrie, folosind 350 grame de seminţe pentru un hectar. La plantare, răsadul va avea vârsta de 130-140 de zile. Răsadul se repică în ghivece sau cuburi nutritive de 10x10x10 cm. Până la plantare, răsadul se ţine în sere-înmulţitor sau în răsadniţe la temperatură de 6-10 grade Celsius. Plantarea se face manual, în intervalul 25 martie-5 aprilie, pentru soiurile timpurii şi între 15 şi 25 martie pentru soiurile târzii. Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar pe rând la 25 cm. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire. Se execută 3-4 purificări biologice, eliminând plantele netipice soiului sau pe cele care emit timpuriu tije florale. Pentru susţinerea tulpinilor florale se instalează spalieri cu un fir de sârmă, înalt de 40-50 cm, pe ambele părţi ale rândului de plante. Recoltarea semincerilor, transportul şi condiţionatul se fac la fel ca la varza albă. P roducţia de seminţe este cuprinsă între 50 şi 200 kg/ha.

Victor VĂTĂMANU