Tehnologiile agricole trebuie adaptate la schimbările climatice

În cadrul unui eveniment organizat de TMT PR la sfârşitul lunii februarie, dr. Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a prezentat o serie de date climatice importante pentru activitatea agricolă şi a vorbit despre tendinţa creşterii temperaturii medii globale a aerului, dar şi despre ceea ce ne aşteaptă în viitor din perspectiva scenarilor climatice.

Pentru a avea o agricultură performantă trebuie să combinăm clima şi tehnologia şi, nu în ultimul rând, soluţiile inovative. Fermierii trebuie să adapteze tehnologiile la ceea ce înseamnă intensitatea fenomenelor meteorologice extreme. Vorbim din ce în ce mai des şi este din ce în ce mai evident fenomenul încălzirii globale, de la care nici România nu face excepţie. Concluzia unei statistici a măsurătorilor înregistrate de ANM confirmă faptul că în 19 ani consecutivi, începând din 1998 şi până în prezent, se înregistrează abateri termice pozitive faţă de media climatologică multianuală (1961-1990), din care cinci ani consecutivi (2012-2016) cu abateri de peste 1,5 grade Celsius. Acest prag-limită a fost stabilit în decembrie, prin acordul de la Paris, unde statele semnatare s-au angajat să limiteze creşterea temperaturii medii anuale a aerului. România înregistrează, potrivit datelor, în ultimele două decenii creşteri frecvente, în ani consecutivi, şi, nu în ultimul rând, anii 2012-2016 sunt cei mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice din ţara noastră. Datele istorice privind precipitaţiile, intensitatea fenomenului de arşiţă, rezerva de umiditate din sol şi valorile indicilor de vegetaţie susţin scenariul anului 2011-2012 excesiv de secetos, cu o posibilitate de revenire de trei evenimente la 10 ani, scala probabilităţii asociată acestui eveniment fiind de categoria 5 - ridicată, având în vedere caracteristicile extreme de producere a variabilelor de mediu în acest an sub aspectul dimensiunii spaţiale, elementelor declanşatoare şi favorizante, precum şi a impactului asupra activităţii economice, în special pierderile din agricultură. Ca urmare a acestor pierderi majore în agricultură datorate fenomenului de secetă din anii 2011-2012, Comisia Europeană a decis să acorde României despăgubiri în valoare de peste 2,4 milioane de euro, ca ajutor pentru acoperirea costului daunelor. Analiza datelor privind frecvenţa anilor secetoşi/ploioşi indică faptul că s-a înregistrat o creştere a frecvenţei şi intensităţii anilor secetoşi începând din 1981 (de la 1 la 3 ani extremi în fiecare deceniu din perioada 1901-2000 la 4-5 ani extremi secetoşi în deceniul 2001-2010). Şi deceniul 2011-2020 a înregistrat deja doi ani agricoli extrem de secetoşi (2011-2012 şi 2014-2015).

Deficit de apă în sol
Vara anului 2016 a avut o evoluţie bună, dar lunile iulie-august şi chiar primele două decade din septembrie şi-au pus amprenta asupra fenomenului de secetă la culturile prăşitoare. În Dobrogea, Oltenia şi Moldova, în peste jumătate din an, se produce fenomenul de secetă. Previziunile a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare din perspectiva precepitaţiilor arată faptul că în luna mai se va înregistra o tendinţă de excedent. Va creşte progresiv cantitatea medie din punct de vedere climatologic, 66 l/mp în luna mai, după un deficit anterior de precipitaţii, şi probabil nu va putea compensa ceea ce s-a întâmplat în lunile de iarnă. Această cantitate de precipitaţii va fi uniform distribuită şi va putea să confirme zicala că dacă „plouă în luna mai avem mălai“, dar să ne amintim anul 2012, când o cantitate de 128 l/ mp a căzut în luna mai, după care au urmat patru luni de secetă puternică şi astfel s-au înregistrat consecinţe negative asupra producţiilor în acel an agricol. Astfel, este important să monitorizăm şi permanent să încercăm să adaptăm tehnologia la ceea ce înseamnă distribuţia precipitaţiilor şi, nu în ultimul rând, valoarea înregistrată.

Proiecţii climatice şi posibile efecte în agricultură
Potrivit directorului general al ANM, proiecţiile climatice pentru perioada 2012-2050 versus 1971-2000, arată faptul că verile vor fi mai calde, ceea ce înseamnă creşterea temperaturilor aerului cu 2,5-3 grade Celsius, creşterea numărului de zile caniculare şi a nopţilor tropicale. Verile vor fi mai secetoase, însemnând scăderea precipitaţiilor în medie cu 10-20% şi, implicit, accentuarea deficitului de apă din sol în perioada cu cerinţe maxime faţă de apă a culturilor agricole (iunie-august). Se vor înregistra perioade cu precipitaţii abundente pe secvenţe scurte de timp, generatoare de inundaţii rapide, pe fondul creşterii intensităţii precipitaţiilor şi a frecvenţei episoadelor cu ploi zilnice de peste 20 l/mp. Ca urmare a schimbărilor climatice, se preconizează modificarea datei de semănat în sudul şi sud-estul României: la grâul de toamnă, perioada de semănat va fi mai târzie, iar la porumb perioada de semănat mai timpurie.

Ana IONIŢĂ