Tehnologiile convenţionale de protecţie fitosanitară, în schimbare

Cerinţele legislative din ce în ce mai drastice de la nivelul Comunităţii Europene privind utilizarea în siguranţă a produselor de protecţia plantelor pentru plantele de cultură, oameni, animale şi mediul înconjurător determină reducerea numărului de substanţe active disponibile fermierilor. Ca răspuns la această situaţie, companiile multinaţionale încep să investească mai consistent în găsirea de soluţii alternative, dar şi în produse fitosanitare chimice care să respecte noile condiţii de ordin toxicologic şi ecotoxicologic.

O imagine de ansamblu asupra situaţiei din domeniul produselor de protecţia plantelor din Uniunea Europeană ne-a fost oferită de Elena Leaotă, director de strategii integrate Naturevo şi preşedinte al Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor (SNPP), în cadrul unei conferinţe de presă organizată în luna aprilie a.c. „Ca orice domeniu de activitate, şi cel al produselor de protecţia plantelor, în care noi activăm, este reglementat de o serie de acte normative care sunt într-o continuă schimbare. Aş dori să mă refer la două aspecte foarte importante, şi anume la cele care privesc omologarea şi plasarea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor, respectiv Regulamentul 1107/2009, şi la Directiva 128/2009 privind utilizarea durabilă a acestor produse. Ne-am întâlnit cu situaţii în care deciziile de ordin politic au primat celor de ordin tehnic, iar aici un exemplu concludent este eliminarea neonicotinoidelor de pe piaţa europeană - situaţie care nu este favorabilă pentru agricultura din România. Cu toţii sperăm să se rezolve această problemă, în care s-a implicat nu doar Ministerul Agriculturii, ci şi asociaţiile de fermieri şi companiile de profil. În urmă cu 20 de ani, pe piaţa Comunităţii Europene erau peste 1.000 de substanţe active, ceea ce înseamnă că exista un număr foarte mare de produse de protecţia plantelor cu care se rezolvau problemele de ordin fitosanitar din agricultură. La ora actuală mai sunt circa 400 de substanţe active pentru că, începând din anul 2005, toate au fost supuse unui proces de evaluare şi treptat a fost eliminat de pe piaţă un număr remarcabil de substanţe active pe motive de ecotoxicologie şi toxicologie. Din cele care au rămas, este posibil ca aproximativ 75 de substanţe active să fie treptat eliminate de pe piaţa Uniunii Europene, ceea ce, evident, va crea probleme în asigurarea protecţiei fitosanitare a culturilor agricole. La ultima şedinţă de omologare din 2018, 38 de produse au fost eliminate de pe piaţă. Unele substanţe active nu au fost reaprobate, cum ar fi tiramul sau diquat, iar altele au fost retrase deoarece deţinătorii au ajuns la concluzia că nu le mai pot susţine pe piaţă. Iată că într-o singură şedinţă dispar aproximativ 40 de produse de protecţia plantelor de pe piaţă, evident în condiţiile menţionate în legislaţie, cu respectarea unei anumite perioade de graţie pentru comercializarea şi distribuirea stocurilor existente. O altă noutate de ordin legislativ, de la sfârşitul anului trecut, se referă la apariţia unui regulament privind compuşii pe bază de cupru şi obligativitatea statelor membre de a limita utilizarea acestora, astfel încât să nu se depăşească în termen de 7 ani cantitatea de 28 kg/ha Cu şi anual 4 kg/ha. Soluţii alternative la această cerinţă se referă la utilizarea produselor pe bază de cupru sistemic“, a susţinut Leaotă.

Integrarea biopesticidelor în planul de combatere

Potrivit preşedintei SNPP, au loc discuţii privind tehnologiile de cultură şi adaptarea acestora la condiţiile actuale astfel încât produsele care nu sunt de origine chimică să fie din ce în ce mai mult integrate în managementul protecţiei fitosanitare a culturilor agricole. „În tehnologiile convenţionale de cultură sunt introduse produse care nu sunt de origine chimică, precum regulatorii şi biostimulatorii de creştere, produsele biologice cu efect fungicid şi insecticid etc., iar acest aspect este impus şi de legislaţia în vigoare, de Directiva privind utilizarea durabilă a produselor de protecţia plantelor care impune găsirea unor soluţii alternative, nechimice la produsele clasice de protecţia plantelor, acolo unde este posibil, şi statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei Europene câte substanţe active şi produse au evaluat, câte produse cu probleme au fost retrase de pe piaţă, câte produse biologice au fost introduse în tehnologiile de cultură şi promovate în cadrul fermierilor pentru rezolvarea problemelor de ordin fitosanitar. Aşadar, sunt purtate discuţii la nivel european şi naţional privind promovarea biopesticidelor care pot fi introduse cu succes în tehnologiile de cultură“, a precizat Leaotă. În completare, Ioan Enoiu, director general al Naturevo, a subliniat faptul că politicienii fac presiuni fantastice, şi de multe ori fără să se sprijine pe vreun suport ştinţiific, în decizia de a elimina anumite substanţe active.

„Cu toţii ştim discuţiile care s-au purtat pe seama glifosatului şi, în special, pe coformulantul din produs şi nicidecum pe substanţa activă. A fost un adevărat scandal pe acest produs care se foloseşte de aproximativ 40 de ani în agricultură. Dacă nu distrugem buruienile, ne distrugem şi mâncarea. Trebuie să se ştie faptul că doza este cea care este importantă şi face diferenţa. Şi banala sare de bucătărie folosită în exces poate să devină toxică. Noile produse de protecţia plantelor conţin doze din ce în ce mai mici de substanţe active şi în anii care vin vor fi chiar infime şi vor reuşi să crească rezistenţa plantelor la diferiţi factori de stres. Încurajăm reprezentanţii mass-media să ne fie parteneri şi să îi împiedicăm pe cei care nu au argumente solide şi pun în pericol producerea de hrană. Pentru ca publicul larg să înţeleagă mai bine acest domeniu, încercăm să renunţăm chiar şi la a mai folosi termenul de pesticide şi să-l înlocuim cu cel de produse de protecţia plantelor. Mai nou, vorbim şi despre produse pentru sănătatea plantelor şi pe care, de altfel, le avem şi noi în portofoliul Naturevo.“

Ana IONIŢĂ