Teme de actualitate la conferinţa PRIA Agriculture

PRIAevents, sub patronajul ASAS şi AFIR, a organizat şi în acest an cea mai importantă reuniune a toamnei - conferinţa PRIA Agriculture, însoţită de Gala PRIA - Romanian Farmers. Evenimentul, ajuns la cea de-a patra ediţie, s-a desfăşurat la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, la data de 1 octombrie a.c. şi a reunit numeroşi actori din domeniu, reprezentanţi ai instituţiilor de profil, precum şi ai asociaţiilor de fermieri.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, prezent la eveniment, a afirmat că ultimii 3 ani au fost buni sub aspect agricol şi au permis capitalizarea fermierilor români şi creşterea gradului de competitivitate. Cu privire la noul an agricol care abia a debutat, ministrul Daea a declarat: „Ne apropiem de sfârşitul anului agricol. Spun că ne apropiem, pentru că mai avem de adunat de pe câmp ceea ce fermierii au sădit, cu efort, cu multă strădanie, cu multă îngrijorare pentru că anul agricol a debutat, după cum bine ştiţi, cu foarte multe semne de întrebare care astăzi îşi au rezonanţa în activitatea practică. Anul trecut, din cauza lipsei precipitaţiilor, mai bine de câteva sute de mii de hectare, depăşind 300.000 de hectare, au fost întoarse la rapiţă, dat fiind faptul că atunci, în momentul semănatului, şi după aceea, factorii de vegetaţie nu s-au întâlnit cu sămânţa şi nu s-au întâlnit cu dorinţa fermierului şi a tuturor acelora care lucrează în agricultură şi îşi pun nădejdea în agricultură, inclusiv din punct de vedere economic.“ Potrivit acestuia, suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui au fost mai mari în 2019, comparativ cu anul trecut, deoarece multe suprafeţe semănate cu rapiţă au fost întoarse.

„La floarea-soarelui şi porumb ne vom păstra primul loc şi anul acesta în Uniunea Europeană, mai ales că au fost suprafeţe mai mari şi se va vedea la producţia totală“, a mai afirmat oficialul. Alături de ministrul Agriculturii, la eveniment au participat şi Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Gheorghe Lăpădat, director general FNGCIMM, Iulia Nicola, specialist asigurări generale UNSAR, Ramona Ivan, director CEC Bank, Alexandra Suciu Sørensen, market development Commoditrader.

Revendicările fermierilor

În cadrul panelului dedicat fermierilor români a luat cuvântul, pentru început, Dimitrie Muscă, director general al Combinatului Agroindustrial Agrocurtici, judeţul Arad. Acesta a adus în discuţie situaţia tragică cu care se confruntă sectorul suin din România ca urmare a semnalării pestei porcine africane pe teritoriul românesc şi a lipsei de acţiune privind stoparea bolii, punând în pericol supravieţuirea fermelor zootehnice autohtone. Omul de afaceri a mai supus atenţiei succesul înregistrat împotriva celor care doreau să exploreze gaze de şist în zona de vest a ţării. „Am obţinut sentinţe definitive şi irevocabile şi astfel am reuşit să-i scoatem de pe piaţă“, a spus Muscă. Preşedintele LAPAR, Gheorghe Albu, a vorbit despre nevoia de a conlucra cu toate formele asociative din agricultura românească: „Unindu-ne, putem deveni o forţă de care decidenţii politici trebuie să ia seama“. Acesta a mai adus în atenţie o situaţie realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care spune că în ultimele 8 luni circa 13.400 de societăţi din agricultură au fost radiate. „Această situaţie poate să însemne un S.O.S. pentru decidenţi, pentru că ceva se întâmplă, fie din cauza fiscalităţii ridicate, fie din cauza birocraţiei excesive. Aici cred că intră şi acele firme care au vrut să acceseze fonduri europene şi pentru acest lucru li s-a cerut să devină o formă juridică, după care au fost declarate neeligibile, din cauza criteriilor excesive de birocraţie, fiind nevoite într-un final să fie închise.“ Referitor la Legea vânzării terenurilor agricole, preşedintele LAPAR a declarat: „Noi am avut o lege bună, Legea nr. 48, care spunea că în România nimeni sau nici o familie nu avea voie să deţină mai mult de 200 ha teren agricol, iar articolul 4 spunea că cetăţenii străini şi apatrizi nu au dreptul să achiziţioneze teren agricol în România. În 2005, când nu eram încă membri ai Uniunii Europene, un pachet de legi numit 247, abrogă legea 48, în care exista o plafonare în privinţa deţinerii de teren agricol, şi în felul acesta a dat posibilitatea să existe proprietari cu suprafeţe imense, de zeci de mii de hectare, şi nu ne-ar fi părut rău dacă aceştia ar fi fost români. Motiv pentru care LAPAR cere Parlamentului României să facă o analiză serioasă în aşa fel încât să nu mai facem modificări pe picior, aşa cum s-au făcut în 2005, şi dintr-o lege proastă să facem o lege şi mai proastă. Referitor la camerele agricole, în 2012 România a avut o lege bună, Legea nr. 122 a camerelor agricole. În acea perioadă eram secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în relaţia cu Parlamentul şi îmi aduc aminte că am pus umărul alături de colegii din minister, dar şi din instituţiile europene, ca să adoptăm această lege, care avea trei etape de implementare. Primele două etape au fost îndeplinite şi anume comitetul de iniţiativă şi comitetul judeţean, dar când să se treacă la alegerile generale a avut loc o întâlnire, la Murighiol, a decidenţilor politici, care au luat decizia de prorogare a termenului şi de desfiinţare a legii. Aşadar, conceptul camerelor agricole a ajuns în România în derizoriu - concept care în ţările civilizate funcţionează de zeci de ani.“ Alte probleme ridicate de preşedintele LAPAR şi cu care sectorul agricol se confruntă au fost: impozitarea şi taxarea în agricultură, precum şi lipsa forţei de muncă.

Recunoaşterea eforturilor agricultorilor

În cadrul manifestării, au fost recunoscute eforturile şi contribuţia fermierilor români care au investit resurse financiare, multă muncă şi experienţa lor de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea sau menţinerea agriculturii României pe un loc bun în UE. Aşadar, în cadrul evenimentului, au fost premiaţi fermierii Andrei Popescu, Marius Brezoianu, Ion Olteanu Constantin, Andrei Brînceanu, Raul Marian Măruntoiu, Petre Mihai Florian, Tudorel Popa, Ionuţ Spiţa, Andrei Mihai Romulus şi Florin Costea. În premieră, anul acesta institutele de cercetare şi universităţile au făcut parte din eveniment şi au avut standuri prezentând tot ceea ce au mai reprezentativ. Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare şi o atenţie deosebită acestui sector. De aceea, Politica Agricolă Comună (PAC) consolidează competitivitatea şi sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăţi directe fermierilor şi prin măsuri de piaţă, şi finanţează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. PRIA Agriculture face parte din seria conferinţelor PRIAevents care aduc în atenţie cele mai importante şi mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu şi beneficiază de o prezenţă mare a participanţilor şi a mass-media. Cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de business, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei, mai ales în cel agricol. PRIAevents este recunoscută de multă vreme ca o platformă independentă, şi echidistantă de discuţii despre cele mai importante teme, despre schimbări legislative, politici în toate sectoarele economiei.

Ana  IONIŢĂ