Timac Agro vine cu o soluţie inovatoare: Top Phos

Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti (INCDPA), prof. dr. Mihail Dumitru, a mărturisit în cadrul conferinţei organizate de Timac Agro România SRL: „Împreună avem grijă de plantă, dar şi de sol“, că pe lângă o aciditate puternică şi moderată constatată pe o suprafaţă de 3,4 milioane hectare, ne confruntăm şi cu o tendinţă de reducere a nivelului de fertilitate a solului.

Conform spuselor specialistului, s-a constatat, de asemenea, şi un conţinut mic şi foarte mic de fosfor pe nu mai puţin de 6,3 milioane ha. Coroborată cu o rezervă de azot în sol, redusă şi ea pe un total de 5,1 milioane ha şi cu un nivel al potasiului care variază în cadrul unui an agricol, informaţia descrie practic starea precară în care se află suprafeţele agricole din România. De acest lucru este convins şi Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, prezent şi el la evenimentul organizat la finele lunii februarie 2015 de către Timac Agro. În opinia sa, unele persoane avide de un profit rapid s-au orientat în ultimii ani către sectorul agricol şi „au intervenit brutal“, mai bine de jumătate din noii „fermieri“ nefiind la curent cu ceea ce înseamnă o fertilizare raţională.

„Din păcate, în ultima vreme, nu o spun cu răutate, să nu fiu interpretat greşit, foarte mulţi amatori a intrat în acest sector de activitate. (...) Aceştia intervin brutal (...), situaţie care ar putea să se lase cu urmări de aici încolo pe o perioadă foarte lungă de timp. (...) Mai bine de jumătate din cei care activează în acest domeniu nu ştiu ce este aceea o fertilizare raţională. Au auzit şi ei că se dă cu azot şi-l caută pe oriunde, ca să vadă «păpuşoiu' mare»... şi atât, dar fără să se gândească la faptul că, în afară de a-i umple lui carul în toamnă, îi dăunează terenului pe care îl exploatează. (...) Le recomand atât celor de la Timac, cât şi concurenţei să vină cu soluţii, să vină şi cu tehnologii pentru ca, fiecare la rândul lui, să poată intervini în modul cel mai corespunzător în folosirea acestor terenuri“, a punctat liderul LAPAR. Şi spuselor şefului marilor agricultori din România este susţinut de date. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de prof. dr. Mihail Dumitru, preşedintele Societăţii Naţionale Române de Ştiinţe a Solului, în România s-a constatat o aciditate puternică şi moderată pe o suprafaţă de 3,4 milioane de hectare, în condiţiile în care, din păcate, măsuri de amendare a solurilor nu se mai fac.

„Colegii care vând amendamente, deseori nu le mai denumesc amendamente, că-i preţul prea mic, ci îngrăşăminte cu calciu şi magneziu. (...) Fermierii ar trebui să se gândească clar ce cumpără. Vor să amendeze reacţia solului, să cumpere amendamente la preţuri ca atare. Dacă vor să corecteze deficitul de calciu şi magneziu (...), să cumpere îngrăşăminte cu calciu şi magneziu“, a mărturisit profesorul. Poate cea mai importantă informaţie a fost şi cea legată de tendinţa constatată de reducere a nivelului de fertilitate al solului. Datele prezentate de prof. dr. Mihail Dumitru relevă că solurile României suferă din cauza unui conţinut mic şi foarte mic de fosfor pe 6,3 milioane ha. În acest context, directorul ştiinţific arată cu degetul atât către lipsa de pregătire la nivel naţional, cât şi către interesul puterilor străine de a bloca la un anumit nivel dezvoltarea agriculturii româneşti (fapt confirmat cu subiect şi predicat - sub protecţia anonimatului - de către unul dintre secretarii de stat care activează în prezent la Ministerul Agriculturii). „Criza fosforului este o criză mondială. Ţările din vestul Europei au solurile suprafosfatate.

N-au niciun interes să impulsioneze folosirea fosforului în ţări precum România şi pun limite de mediu. Până acum era vorba de 90 de miligrame de cadmiu care însoţea un kilogram de fosfor... şi era acceptat. S-a redus cantitatea aceasta la 60 de miligrame de cadmiu per kilogramul de fosfor, iar tendinţa actuală este de a reduce nivelul la 40 de miligrame. Asta înseamnă o creştere a preţului pentru treptele de cadmiere cu 50 la sută minimum“, a subliniat Dumitru. Nu în ultimul rând, datele prezentate de oficialul INCDPA au relevat că rezerva de azot în sol este redusă şi ea pe 5,1 milioane ha. Şi asta pentru că şi cantitatea de materie organică, de humus, a rămas la un nivel mic şi foarte mic pe 7,4 milioane ha. Toate acestea nu duc altceva, în opinia sa, decât la o plafonare a producţiei agricole la un nivel nedemn pentru potenţialul României. „Indiferent ce tehnologie vom aplica, nivelul lor de producţie nu-l vom obţine niciodată, chiar dacă începem de acum şi toţi aplicăm o tehnologie perfectă. Chiar şi în aceste condiţii ideale am putea obţine maximum 70%, hai 80 la sută, din producţia primelor 15 ţări din Comunitatea Europeană. (...) La ora actuală avem 40 la sută din nivelul de producţie al Comunităţii Europene, iar producţia la ei creşte continuu, iar la noi vedeţi o linie zig-zag - anul acesta plouă, avem şi noi, anul viitor plouă mai puţin, avem mai puţin“, a mai spus Mihail Dumitru.

Conform spuselor sale, în prezent, România nu dispunde decât de 13 milioane de tone de gunoi de grajd, deci am putea fertiliza în cel mai fericit caz în care tot gunoiul acesta ar fi bun (nu consumator de azot) aproximativ 450.000 ha. Totodată, în prezent, fermierii români aplică circa 46-47 de kilograme de complex NPK per hectar într-un an, adică de vreo cinci ori mai puţin decât utilizează ţările din Vest cu care ne comparăm. În viziunea lui Dumitru, pentru a atinge maximumul de productivitate al soiurilor noi de cereale şi oleaginoase, consumul de îngrăşăminte trebuie neapărat să crească. „Atingerea potenţialului de producţie al noilor soiuri - absolut toate sunt create cu condiţia să le asiguri potenţialul de producţie - obligă la creşterea consumului de îngrăşăminte. (...) Trebuie să aplicăm între 2,3 şi 2,5 milioane de tone de substanţă activă NPK în fiecare an, dintre care 1,25 şi 1,5 milioane de tone de azot, 530.000-700.000 de tone de fosfor şi 250.000-300.000 de potasiu, adică de vreo cinci ori mai mult decât la ora actuală. Consumul este de doar 31 kg/ha azot, 12 kg fosfor şi aproape 4 de potasiu“, a conchis prof. dr. Mihail Dumitru.

Şi studiul realizat de Timac Agro cu un institut independent confirmă datele din România: tendinţă accentuată de acidifiere

Profitând de expertiza acumulată în ultimii ani, printr-un buget semnificativ alocat sutelor de cartări pentru fermierii români, Timac Agro România a prezentat, cu ocazia evenimentului, un studiu realizat de laboratoarele LCA din Franţa privind starea solurilor, urmărind câteva aspecte, cum sunt: materia organică, pH-ul, potenţialul biologic, K, P, Mg, Ca, Zn. Datele studiului prezentat relevă faptul că solurile analizate în cadrul proiectului prezintă, în general, o tendinţă accentuată de acidifiere şi conţinut scăzut de Ca (59% din probe prezintă o disponibilitate nesatisfăcătoare), excepţie făcând zona de sud-est a României, care prezintă o alcalinitate ridicată. De asemenea, s-a constatat un conţinut mediu de materie organică, dar cu o activitate microbiologică redusă, carenţe de P (în cazul a 50% din probe) şi K, respectiv carenţă accentuată de Zn, în cazul a 75% din probe (factor limitativ important la producţia de porumb). În schimb, studiul a arătat că în majoritatea cazurilor solurile sunt bine aprovizionate cu Mg (element cu implicaţii în fotosinteză). În acest context, au fost prezentate soluţiile Timac Agro România pentru problemele de fertilitate şi degradare a solului menţionate anterior. Astfel, au fost prezentate multiple soluţii, atât pentru solurile acide, cât şi bazice, în care elementele nutritive sunt protejate de blocajele din sol (Top Phos), formule patentate pentru stimularea radiculară şi a vieţii microbiene din sol, pentru eliberarea lentă a azotului şi o mai bună transformare a lui în plantă, formule complexe cu microelemente pentru diferite culturi şi fenofaze şi raporturi echilibrate între elementele nutritive cu efect sinergic, în speţă Sulfammo N-S, Physiomax şi Synertec N-K.

Locul I în topul fosfaţilor – Top Phos, soluţia propusă de Timac Agro

Timac Agro Romania SRL, companie specializată în nutriţie vegetală ce propune fermierilor români produse de calitate adaptate fiecărei culturi şi oricărui stadiu de vegetaţie, în vederea creşterii productivităţii, propune un produs inovator pentru campania de primăvară. Concret, pentru a mai diminua din efectele prezentate atât de Baciu, cât şi de Dumitru, Timac Agro vine cu o soluţie inovatoare - Top Phos. Vorbim de un nou tip de fosfor disponibil imediat şi protejat împotriva blocajelor pe orice tip de sol.

Cu un patent de invenţie din iulie 2013 şi care încununează munca de şase ani de cercetare intensă şi dezvoltare industrială, Top Phos este un produs revoluţionar pe piaţa fosfaţilor, care oferă culturilor fermierilor români conţinutul de fosfor cu cel mai mare grad de disponibilitate în sol, asigurând o creştere impresionantă şi dovedită a productivităţii diverselor culturi agricole. Top Phos nu este un fosfat amestecat cu o moleculă pentru a creşte activitatea fosfatului. Este în principal o nouă moleculă, unde avem fosfor complexat prin legarea moleculei organice de o punte calcică. „Targetul Top-Phos în agricultură este în principal acela de a rezolva o problemă foarte mare pe care o avem în teren, care vine de la precipitarea fosfatului, fosfatul curent, fosfatul normal, în sol prin formarea de compuşi care nu sunt solubili în apă. De aceea trebuie să lucrăm pentru a creşte această eficienţă, pentru a îmbunătăţi eficienţa îngrăşămintelor. În soluri acide, de exemplu, avem prezenţa fierului şi aluminiului, precum şi argile în sol, care pot reacţiona cu fosfatul, formând fosfat de fier, fosfat de aluminiu, sau absorbţia fosfatului în argile, iar în acest fel avem o scădere în disponibilitatea fosfatului pentru plante.

Dimpotrivă, în soluri calcaroase avem un alt mecanism pentru că avem prezenţa calciului şi pH-ului, care este destul de alcalin şi în aceste condiţii avem reacţia dintre fosfat şi calciu. Se formează astfel fosfaţi de calciu, care nu sunt solubili şi nu sunt disponibili pentru plante. Când lucrăm cu fosfat normal, avem aproximativ 30% eficienţă. Dar când avem Top Phos, datorită inovaţiei, ca urmare a acestei îmbunătăţiri a fosfatului, avem o eficienţă care poate atinge aproximativ 90% şi avem, de asemenea, o perioadă de timp, de activitate, care este mai lungă decât în cazul unui fosfat normal“, au spus specialiştii de la Timac Agro România despre acest produs. De asemenea, Timac Agro mai propune spre utilizare în această primăvară şi Physiomax, un ameliator de sol cu conţinut mare de carbonat de calciu, destinat solurilor acide, culturilor bio şi culturilor cu necesar mare de Ca: floarea-soarelui, rapiţă, vie, legume. Nu în ultimul rând, ca soluţii Timac Agro mai amintim şi Synertec 35 NK, un produs inovativ din prisma sinergiei N cu K, pentru dezvoltarea vegetativă (N 25%), pentru managementul apei (K 10%), respectiv Sulfammo 25 Ca, un produs cu un azot imediat, cu adaos de Ca pentru soluri acide. Datele internaţionale relevă că suprafaţa de teren arabil pe cap de locuitor este în prezent de doar 0,22 ha şi descreşte continuu odată cu creşterea numărului populaţiei, ajungând să fie mai mică de 0,07 ha pentru 30 de ţări până în 2025. Solurile degradate ocupă 2 miliarde de hectare şi cresc cu 5-10 milioane ha în fiecare an. De asemenea, aprovizionarea cu apă proaspătă regenerabilă este de sub 1.000 de metri cubi pe an pentru 30 de ţări şi creşte la 58 de ţări în 2050, deci pentru 4 miliarde de oameni vor fi probleme serioase de aprovizionare cu apă.

Ionel VĂDUVA