Tineri antreprenori de succes în agricultură

La jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, Clubul Fermierilor Români a lansat programul „Tineri lideri pentru agricultură“, cu scopul de a pregăti noua generaţie de agricultori pentru asigurarea continuităţii afacerilor în agricultură, pentru participarea acestora în mod activ la reprezentarea profesională a intereselor fermierilor români pe plan naţional şi european şi implicarea în proiecte de responsabilitate socială ş.a.m.d.

În numărul trecut al revistei AGRIMEDIA am prezentat pe larg obiectivele programului, urmând ca în această ediţie să vă facem cunoscuţi tinerii antreprenori de succes în agricultură care au fost prezentaţi în cadrul evenimentului, unii dintre ei fiind copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români, dornici să preia afacerea şi s-o îmbunătăţească. Alexander Degianski deţine o fermă vegetală de 400 ha în localitatea Giulvăz din judeţul Timiş şi, pe lângă acestea, este responsabil pentru alte circa 10 mii ha exploatate de o companie importantă pe raza judeţelor Timiş şi Arad. Anterior a ocupat funcţia de director al Staţiunii de Cercetări Didactice a USAMV din Banat, acolo unde a administrat o suprafaţă de circa 3.000 ha. „Cunosc destul de bine, zic eu, problemele de care se lovesc tinerii în agricultură. În primul rând vreau să fac o referire generală asupra dificultăţilor agricultorilor, nu doar la cele cu care se confruntă noua generaţie de fermieri, iar aici mă refer la accesul greoi la terenuri agricole. Personal am preluat în mod tacit ferma de la tatăl meu, a fost o tranziţie firească, dar marea problemă este că acum nu mai ai nici o şansă să preiau alte suprafeţe de teren. Vorbim de multe ori despre lideri în agricultură, însă sunt de părere că avem nevoie nu doar de ingineri sau doctori, ci şi de tractorişti (provin dintr-o familie de doctori, iar eu mă consider un fel de „doctor“ pentru plante). Laud iniţiativele care se iau în sprijinul învăţământului preuniversitar agricol, pentru că degeaba avem ferme mari, tehnologizate - şi constatăm că tehnologia este din ce în ce mai avansată (de curând m-am întors de la Târgul Agritechnica de la Hanovra şi am rămas uimit de performanţa utilajelor agricole prezentate), dacă nu avem personal care să utilizeze această tehnologie. Fermierii caută tractorişti, noi avem 30 de tractorişti, iar mulţi au salarii nete de peste 1.000 de euro şi cu toate acestea este greu să găseşti înlocuitori în caz că pleacă.“ Pentru Degianski, agricultura este ca o încărcare pozitivă. „Nu pot să concep o zi fără să ies în câmp. Este o meserie pe care fie o iubeşti, fie o urăşti, pentru că nu există cale de mijloc. Din fericire pentru mine, iubesc această meserie, iar din agricultură se câştigă foarte bine.“

Un alt tânăr fermier prezentat în cadrul evenimentului a fost Ciprian Andrei Olteanu, care a început cu un citat: „Un lider este acea persoană care reuşeşte să scoată simplitate din complexitate, armonie din dezbinare şi utilitate din dificultate“. Potrivit acestuia, ne aflăm în faţa unei probleme foarte importante: tranziţia între generaţii. „Consider că această tranziţie se face pe fondul unor crize: a resurselor umane, pentru ca este din ce în ce mai greu să găsim atât muncitori calificaţi, cât şi necalificaţi; a productivităţii agricole, pentru că pe zi ce trece se retrag substanţe active din tehnologiile noastre şi nu se vine cu înlocuitori, iar produsele care rămân au preţuri din ce în ce mai mari; a instabilităţii şi a subvenţiilor agricole: încă nu ştim ce ne va pregăti politica agricolă comună. Atât eu, cât şi ceilalţi tineri implicaţi în Clubul Fermierilor Români avem datoria de a conlucra, comunica şi de a crea o comunitate foarte strânsă. Consider că doar prin implicare societatea va afla despre noi şi nevoile noastre şi trebuie să conştientizăm că şi noi facem parte din societate şi trebuie s-o modelăm după nevoile pe care le avem.“ De la vârsta de 18 ani, tânărul agricultor lucrează în ferma tatălui său, unde a învăţat meserie. În urmă cu 6 ani, după ce şi-a finalizat studiile, a decis să se implice 100% în activitatea fermei. În acest timp, a influenţat în mod pozitiv activitatea din fermă: a fost adoptat semănatul cu rată variabilă, care scade costurile şi măreşte productivitatea; operaţiunile sunt ghidate acum prin GPS, iar utilajele care se mişcă comunică consumul în timp real prin intermediul GSM; suprafaţa irigată a crescut de la 0 la 750 ha şi complementar acestui sistem de irigaţii în fermă au fost instalate câteva staţii meteo inteligente. De curând a accesat prin intermediul Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) - unde ocupă funcţia de preşedinte - un proiect în valoare de 2 milioane euro, 100% nerambursabili, pentru modernizarea şi impermeabilizarea a 6 km de canale deschise. În urma acestui proiect, suprafaţa irigată se va mări cu încă 350 ha.

Claudia Reinders deţine, împreună cu soţul său, o fermă zootehnică în judeţul Braşov. „Am început cu casă, masă şi rasă. Casa o reprezintă terenul - pajişte şi fâneaţă, pe care ne-am chinuit destul de mult să-l cumpărăm şi să-l comasăm. Mulţi ne-au întrebat de ce nu cultivăm lucernă sau altceva, însă noi am decis să mergem pe păşunat.

Când am preluat-o, pajiştea se afla într-o stare avansată de degradare, am încercat să facem un păşunat raţional, am împărţit terenul în parcele, l-am îngrădit cu gard electric şi plasă, am forat puţuri şi am adus apă în toate parcelele. Apa este foarte importantă. În zilele călduroase, o vacă poate bea până la 80 litri de apă. Urmărim să obţinem un fân de calitate şi pentru aceasta acordăm mare importanţă momentului în care trebuie cosit astfel încât să aibă o valoare proteică bună. Am achiziţionat vaci Angus cu genetică mai veche, animalele având o constituţie diferită faţă de liniile moderne: talie mai mică şi picioare scurte. Soţul meu are o vorbă: «Doar nu o să furajez aer». Am optat pentru această linie pentru că am vrut animale mai rezistente - dovadă că aici s-au acomodat foarte bine, iar fătările, după cum am înţeles, sunt mai uşoare, dar asta rămâne de văzut pentru că deocamdată sunt gestante, am achiziţionat juninci. În 2020 dorim să mai aducem un lot de vaci pe care vrem să le creştem într-un mod cât mai natural. Învăţăm pe parcurs, mergem pe costuri reduse, investiţii minime şi obţinerea de rezultate maxime. Cred că există viitor la sate, însă este nevoie de multă muncă, iar baza este în tinerii fermieri. Noi, la un moment dat, ne vom da la o parte şi va trebui să-i lăsăm pe cei care vin în urma noastră.“

O altă prezentare a unei afaceri agricole de succes a fost cea a Loredanei Lungu, fiica lui Vasile Lungu, administrator al grupului de firme Domeniile Lungu. Compania a fost înfiinţată în anul 2001 şi în prezent exploatează o suprafaţă de 2.000 ha în judeţul Iaşi. Desfăşoară activităţi în cinci domenii: cultură mare, zootehnie, horticultură, viticultură şi turism. „Utilizăm atent şi responsabil capitalul de lucru, folosim tehnologii performante şi căutăm să îmbunătăţim metodele de cultivare. Cele 2.000 de hectare sunt lucrate modern, cu utilaje de ultimă generaţie şi avem, din fericire, cea mai mare suprafaţă irigată din zona Moldovei, de aproximativ 1.800 ha. Am îmbunătăţit sistemul vechi de irigaţii construit în perioada 1980-1982, acesta fiind acum unul modern. Aşadar, nu am lăsat în voia sorţii asigurarea aportului hidric al culturilor noastre. Deţinem 600 de capre din rasa Saanen, 200 de oi din rasa Suffolk, 100 de vaci Black Angus, 40 de struţi, găini, precum şi porci din rasele Vietnamez, Mangaliţa şi Marele Alb. Sectorul zootehnic nu este exploatat la maximum pentru că pătrunzi mai greu pe piaţă şi asta ne-a făcut să facem un pas înapoi în ce priveşte investiţiile. Avem o livadă de 30 ha cu pomi fructiferi din următoarele specii: cais, cireş, vişin, măr, prun şi gutui. În prezent, suntem furnizori de fructe pentru marile lanţuri de magazine deoarece avem un depozit frigorific cu o capacitate de 600 de tone (şase celule a câte 100 de tone) şi putem aproviziona piaţa cu produsele noastre pentru o perioadă mai lungă de timp. Viticultura este ultima ramură în care am investit, avem o suprafaţă de 130 ha plantată atât cu soiuri româneşti, cât şi internaţionale. Fondurile europene ne-au ajutat să înfiinţăm plantaţia viticolă, dar mai greu pentru noi a fost plasarea pe piaţă a produselor noastre. Am încercat să găsim identitatea produselor noastre şi ne-am legat foarte mult de istorie, respectiv de familia Hermeziu, care a deţinut această moşie unde noi am înfiinţat plantaţia de viţă-de-vie. Încercăm să punem la dispoziţia consumatorilor vinuri naturale obţinute în via noastră. Lipsa forţei de muncă şi pierderile înregistrate ne-au determinat să achiziţionăm o maşină de recoltat struguri, cu un randament foarte bun. Vinurile pe care le producem în crama noastră încercăm să le comercializăm şi la nivel internaţional, însă este destul de dificil pătruns pe pieţele externe. Pentru că sunt foarte mulţi români plecaţi în străinătate, există rafturi cu produse româneşti şi încercăm să venim şi noi cu vinurile pe care le producem. Pentru turism, avem un hotel de 4 stele cu 24 de camere, unde oamenii din mediul urban se pot reconecta cu mediul rural, avem o minigrădină zoologică cu animalele domestice pe care noi le creştem, iar turiştii au posibilitatea de a pescui şi vizita ferma.“

Tinerii implicaţi în afacerile agricole prezentate sunt optimişti şi consideră că agricultura este o meserie de viitor. De altfel, asigurarea hranei de mâine stă în mâna lor.

Ana IONIŢĂ