Tinerii fermieri au solicitat 582 milioane de euro pentru investiţii în exploataţii agricole

Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit 14.200 de solicitări de finanţare pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin submăsura 6.1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este de peste 582 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a încheiat cu tinerii fermieri peste 11.000 de contracte de finanţare, în valoare de aproximativ 421 milioane de euro (inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziţie din programarea 2007-2013).

Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca şefi ai unei exploataţii agricole reprezintă una dintre cele mai accesate linii de finanţare din întregul program. Mă bucur foarte mult că tinerii au solicitat finanţare pentru a demara o investiţie în mediul rural deoarece fără reînnoirea generaţiilor de agricultori nu vom putea realiza o dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a zonei rurale din ţara noastră. Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispoziţie un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a plătit mai mult de 338 de milioane de euro, până în prezent, sumă insuficientă raportată la nevoia de finanţare a tinerilor fermieri - AFIR a primit solicitări conforme de 582 de milioane de euro. Vom acorda o atenţie sporită acestei categorii de beneficiari şi după 2020, prin Planul Naţional Strategic“, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR. Solicitările de finanţare depuse online de către tinerii fermieri acoperă o varietate de ramuri agricole, cele mai multe fiind pentru sectorul vegetal. Astfel, din totalul cererilor de finanţare depuse, AFIR a primit 4.970 de solicitări pentru investiţii în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte, 1.525 de cereri pentru finanţarea de culturi şi pentru creşterea animalelor.

De asemenea, tinerii fermieri au solicitat sprijin pentru creşterea bovinelor pentru lapte prin 1.235 de proiecte, dar şi pentru 85 de ferme de creştere a bovinelor pentru carne. AFIR a mai primit 708 cereri de finanţare pentru investiţii în sectorul apicol, aproximativ 300 de solicitări pentru creşterea ovinelor şi a caprinelor şi 293 de cereri pentru a finanţa ferme mixte de animale. Cele mai puţine solicitări de finanţare primite prin sM 6.1 au fost pentru culturi permanente (arbuşti şi pomi fructiferi), respectiv 37, pentru păsări de curte, 13 cereri, iar pentru viticultură au fost depuse 12 solicitări de finanţare.

Fermierii vor fi protejaţi împotriva abuzurilor unilaterale din partea operatorilor mari În luna octombrie, cu ocazia reuniunii statelor membre ale UE în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură (CSA), s-a ajuns la un acord cu privire la poziţia de negociere a Consiliului referitoare la propunerea Comisiei pentru relaţii mai echitabile în sectorul agroalimentar între micii fermieri şi prelucrători şi partenerii lor comerciali mai mari. De asemenea, Comitetul Special pentru agricultură a solicitat Preşedinţiei să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce acesta va fi pregătit.

„Legislaţia respectivă va pune capăt unor practici precum plăţile întârziate şi modificările retroactive ale contractelor. În curând, fermierii vor avea modalităţi mai eficace de a se proteja împotriva abuzurilor unilaterale din partea operatorilor mari. Dorim un sistem agroalimentar echitabil, care să îi recompenseze pe fermieri pentru calitate şi care să garanteze un nivel de trai echitabil pentru aceştia“, a declarat Elisabeth Köstinger, ministrul federal austriac al sustenabilităţii şi turismului şi preşedinte al Consiliului. În trecut, distribuirea valorii în lanţul alimentar s-a dovedit a fi deseori neechitabilă, fermierii primind doar un mic procent din preţul plătit de consumatori pentru alimentele achiziţionate în supermarketuri.

Având în vedere că producătorii agricoli sunt preponderent întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), capacitatea operatorilor mari de a folosi puterea lor de negociere mult mai semnificativă pentru a impune practici comerciale neloiale a reprezentat un factor major pentru acest fenomen. Poziţia Consiliului se bazează pe propunerea Comisiei privind o directivă care va crea un cadru european comun, care să garanteze un nivel minim de protecţie pentru fermieri împotriva celor mai evidente practici comerciale neloiale, cum ar fi plăţile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anularea în ultimul moment a comenzilor, modificările unilaterale şi retroactive ale contractelor, precum şi obligaţia furnizorului de a plăti pentru produsele irosite. Poziţia Consiliului menţine domeniul de aplicare al propunerii Comisiei (anumite practici comerciale neloiale utilizate în legătură cu vânzarea de produse de către un furnizor care este un IMM către un cumpărător care nu este un IMM) şi o îmbunătăţeşte ulterior prin:

• includerea produselor agricole care nu sunt produse alimentare;
• includerea posibilităţii pentru furnizori de a depune o plângere în propriul stat membru;
• clarificarea faptului că statele membre au posibilitatea de a menţine sau introduce norme împotriva practicilor comerciale neloiale mai stricte faţă de cele la nivel european.