Tranzactii funciare si fiscalitate

"Este rău să pierzi,
dar mult mai rău este
să nu fi încercat niciodată să reuşeşti!”

THEODORE ROOSEVELT

---

Consecinţă a angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, în luna martie 2014 a fost promulgată Legea privind vânzarea/cumpărarea terenurilor agricole din extravilan de către persoane fizice şi persoane juridice de naţionalitate română, persoane fizice şi juridice ale unui stat membru al UE, persoane fizice şi juridice ale statelor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European (ASEE) şi din Confederaţia Elveţiană. De prevederile acestei legi pot beneficia, de asemenea, persoane fizice şi juridice din state extracomunitare, care vor putea cumpăra terenuri agricole extravilane conform condiţiilor stabilite prin tratate internaţionale, dar numai pe bază de reciprocitate.

Potrivit opiniei unor reputaţi jurişti şi specialişti agricoli, în aplicarea Legii nr. 17/2014, care reglementează modul de realizare a acestor afaceri, se vor întâmpina dificultăţi din cauza lipsei cadastrării integrale a terenurilor extravilane în ţara noastră. Şi problema clauzei de reciprocitate a acestor tranzacţii ar fi trebuit mai detaliat analizată şi reglementată de iniţiatorii actului normativ, pentru a se armoniza corespunzător prevederile legislaţiei naţionale în domeniu din ţările de origine ale cumpărătorilor cu prevederile Legii nr. 17/2014 recent promulgată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 178/2014. Este o realitate că ţara noastră, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală în perioada 2014-2020, va putea beneficia de fonduri nerambursabile de aproximativ 8,1 miliarde de euro.

În acest scop, MADR a transmis la data de 21 martie 2014 către serviciile specializate ale Comisiei Europene prima variantă a programului, pentru obţinerea unui punct de vedere referitor la acest document. De asemenea, pentru derularea corespunzătoare a unor proiecte în cadrul PNDR, la începutul semestrului al II-lea 2014 beneficiarii Măsurilor 112 şi 141 vor participa la cursuri de perfecţionare gratuite, dar obligatorii. În cadrul acestor cursuri vor fi abordate teme vizând managementul exploataţiilor agricole, ecologia produselor agricole şi protecţia mediului, contabilitatea fermelor etc.

Cursanţii vor beneficia şi de instruire practică pe temele asimilate teoretic, fie în ferme de profil, în institute de cercetare agricolă sau în instituţii de învăţământ superior agricol. O problemă de mare actualitate în această perioadă este şi campania agricolă de primăvară. Deşi potrivit estimării agrometeorologilor în perioada însămânţărilor beneficiem, în principalele bazine agricole, de o rezervă de umiditate în sol satisfăcătoare, nu trebuie neglijată pregătirea corespunzătoare a patului germinativ, în funcţie de pedologia acestuia şi de seminţele folosite.

Pregătirea pentru punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii, atâtea câte mai sunt, constituie şi în acest an o prioritate, întrucât lunile de vară vor fi secetoase. În acest context, experţii apreciază că şi majorarea accizei la carburanţi, la gazul metan şi în aval la numeroase inputuri va afecta direct şi indirect, în mod negativ, activităţile din agricultură, industria alimentară, dar şi modestele economii ale milioanelor de mici producători, care şi aşa reuşesc cu mare greutate să-şi transporte produsele la piaţă. Factorii de decizie ar fi trebuit ca, simultan cu obligaţiile fiscale introduse în acest an, să promoveze şi soluţii de susţinere eficientă a milioanelor de mici producători agricoli, dar şi a beneficiarilor de produse agricole cu venituri mici din mediul urban, căci şi ei trebuie să trăiască omeneşte! Poate aşa, creşterea venitului disponibil la majoritatea populaţiei clamată de ministrul Bugetului ar putea deveni o realitate!

Diverşi analişti economici apreciază că recentele majorări de taxe, impozite, etc. puteau fi evitate printr-o dinamică ascendentă a absorbţiei fondurilor europene, printr-o colectare mai eficientă a taxelor şi a impozitelor de la marii datornici, dar şi printr-o renegociere corespunzătoare a redevenţelor în concordanţă cu nivelul celor practicate în ţările Uniunii Europene. În această conjuctura socioeconomică, românii îşi amintesc tot mai des de înţelesurile profunde desprinse din pitoreasca poveste „Moş Ion Roată şi Unirea”, lăsată posterităţii de nemuritorul Ion Creangă!

Simona MUNTEANU