TTIP - un acord comercial cu SUA care ar aduce beneficii şi României

În prezent, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii se află în faza de negociere. TTIP este considerat a fi unul dintre cele mai importante parteneriate la nivel global deoarece aduce într-o zonă de liber schimb primele două economii ale lumii.

Beneficiile economice estimate pun într-o poziţie favorabilă UE, căreia îi poate aduce un plus de aproape 0,5% la PIB. Această evaluare este la nivel macro şi nu evidenţiază avantajele pe care le-ar putea obţine fiecare stat membru în parte. Fiecare îşi face calculele bazându-se pe relaţiile economice existente deja cu SUA, pe capacitatea firmelor de a pătrunde pe piaţa americană, de a răspunde cerinţelor consumatorilor de pe celălalt mal al Atlanticului, dar şi de modul în care acestea sunt pregătite să profite de noile oportunităţi pe care le pune la dispoziţie TTIP. Întrebarea care se ridică este aceea dacă şi România este pregătită să profite de ocaziile comerciale favorabile ce se ivesc ca urmare a acestui acord. Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii a fost subiectul larg dezbătut în cadrul conferinţei „TTIP: Romania’s Voice”, din data de 16 octombrie a.c., organizată de europarlamentarul român Sorin Moisă, membru al Comisiei de Comerţ Internaţional a Parlamentului European. Evenimentul desfăşurat la Bucureşti a fost o premieră naţională şi s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi de seamă, precum: Cecilia Malmström, comisarul pentru Comerţ al UE, dl Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al României, dl Anthony Luzzatto Gardner, ambasadorul Statelor Unite la UE, dl Ignacio Garcia Bercero, negociatorul-şef al UE, dl Pekka Pesonen, secretarul general al Confederaţiei Europene a Fermierilor şi Cooperativelor Agricole (COPACOGECA), dl Chris Barton, directorul pentru Afaceri Externe, Politici de Comerţ şi Controlul Exporturilor din Regatul Unit, dl Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Au fost, de asemenea, prezenţi şi reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor, societăţii civile şi mulţi antreprenori români care exportă în SUA sau sunt interesaţi de TTIP. Vorbitorii s-au axat mai mult pe oportunităţile pe care le-ar aduce parteneriatul transatlantic Uniunii Europene, îndeosebi pe plan economic. Potrivit dlui Chris Barton, beneficiile economice anuale sunt cifrate la 100 mld. dolari pentru UE şi la 80 mld. dolari pentru SUA. Pentru Marea Britanie, acordul ar aduce 10 mld. dolari. Acordul este benefic deoarece determină prosperitate crescută ambilor parteneri prin tăierea taxelor vamale, a birocraţiei şi a restricţiilor la investiţii. În baza TTIP, companiile europene, mari sau mici şi mijlocii, vor putea să exporte mai uşor bunuri şi servicii în SUA; simetric, companiile americane vor putea exporta şi investi mai uşor în Europa. Comisarul european pentru comerţ a precizat că acest parteneriat oferă cea mai bună şansă pentru a uşura comerţul transatlantic şi că înseamnă, în esenţă, dezvoltare economică. Anthony Luzzatto Gardner, ambasadorul Statelor Unite la UE, a afirmat că TTIP  va determina creşterea puterii economice. „Trebuie să ne consolidăm poziţia pentru a rămâne lideri în comerţul mondial. Argumentul cel mai important este globalizarea. Este o realitate a vieţii: ori vom încerca noi s-o modelăm, ori vom fi noi modelaţi de ea. Lucrurile se schimbă. Rusia nu poate să se opună acestui cadru de cooperare. Rusia vrea să folosească energia ca o armă politică. TTIP nu înseamnă revoluţie, ci evoluţie“, a susţinut acesta. Istoria celorlalte parteneriate încheiate la nivel mondial au arătat faptul că economia creşte ca urmare a acestor acorduri. Companiile româneşti vor putea să exporte mai uşor în SUA şi să pătrundă pe o piaţă cifrată la 400 de milioane de consumatori. Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe al României, a precizat că TTIP va trebui să fie unul echilibrat şi avantajos de ambele părţi şi că România este interesată de o prezenţă mai activă în economia românească a investiţiilor americane. Din studiul realizat de Lucian Cernat, economist-şef Directoratul General pentru politici comerciale din cadrul Comisiei Europene, împreună cu Csilla Lakatos, economist Banca Mondială (Washington) pentru Centrul Român de Politici Europene, rezultă faptul că impactul asupra economiei româneşti este preconizat a fi unul pozitiv: PIB-ul României ar putea creşte cu aproximativ 0,25% anual, când TTIP va fi implementat pe deplin, în 2027, iar creşterea exporturilor s-ar situa între 800 de milioane şi 1 miliard de dolari. Potrivit acestora, impactul estimat al acordului TTIP asupra PIB românesc este mai mic decât impactul mediu agregat la nivelul UE, de 0,5%. Cu toate acestea, se recomandă o aplecare asupra efectelor pozitive potenţiale ale TTIP din partea sectorului privat românesc şi a exportatorilor potenţiali care pot crea o platformă de export lărgită, cu costuri optimizate, pentru a-şi spori competitivitatea atât în Europa, cât şi în SUA.

Interese naţionale

Sorin Moisă este eurodeputatul român cel mai implicat în procesul de neociere a acestui parteneriat. În luna mai 2015, acesta a lansat în România o consultare cuprinzătoare în plan naţional, menită a identifica interesele, priorităţile şi sensibilităţile economiei şi societăţii româneşti în această negociere. „Lista de priorităţi a economiei româneşti cuprinde peste 30 de cerinţe care să înlesnească accesul firmelor pe piaţa americană, câteva cerinţe defensive, pentru industrii pe care trebuie să le protejăm, respectiv şase puncte sociale şi de mediu, reflectând în principal opinia sindicatelor şi a societăţii civile. Să vă dau doar câteva exemple. Dorim eliminarea completă a tarifelor vamale americane la încălţăminte şi la produse ceramice, dorim liberalizarea completă a pieţei energiei între SUA şi Europa, dorim ca România să aibă acces deplin la tehnologii americane de ultimă generaţie, dorim condiţii care să îmbunătăţească accesul reciproc pe piaţa medicamentelor generice, dorim armonizarea standardelor în industria auto pentru a putea exporta mai mult în SUA, dar dorim şi să ne protejăm industria avicolă atâta vreme cât suntem convinşi că standardele europene pe care producătorii noştri trebuie să le respecte sunt mai strigente şi mai costisitoare decât cele americane“, a afirmat dl Moisă. Una dintre temerile legate de acest acord este aceea că va cauza o scădere a standardelor în Europa. Invitaţii au dat asigurări că aceste negocieri nu vizează scăderea standardelor şi a reglementărilor în materie de protecţia consumatorului, de sănătate sau de mediu. Printre interesele ofensive identificate de europarlamentarul Moisă în urma dezbaterii naţionale cu partenerii interesaţi de acordul transatlantic se regăseşte şi exportul de carne, produse şi preparate din carne. În această privinţă se cere recunoaşterea echivalenţei între sistemul de inspecţie român/european şi cel american. Recunoaşterea poate fi dublată şi întărită de un sistem de inspecţie reciprocă cu o frecvenţă redusă. Până la recunoaşterea echivalenţei depline între sistemul european şi cel american, se cere introducerea de termene limită obligatorii pentru expedierea către partea cealaltă a rapoartelor de inspecţie. Referitor la exporturile de vin, se solicită eliminarea taxelor vamale aplicate exporturilor europene pe piaţa americană care încă mai există. Deşi destul de mici, acestea încă îi afectează proporţional mai mult pe exportatorii de vinuri cu valori moderate. Alţi actori din industrie preferă însă să fie păstrate taxele vamale existente la importurile de vinuri europene în SUA, dar ca UE să păstreze la rândul ei taxele existente la importurile de vinuri americane în Europa. Un număr de exportatori de vinuri ar dori ca procedura de aprobare a unei noi etichete de vin pentru piaţa SUA să fie mai simplă şi să dureze mai puţin (durata actuală este de aproximativ 6 luni). În privinţa exporturilor de pălincă (spirtoase), problema identificată este costul licenţei de import, care este prohibitiv pentru micii exportatori. Unul dintre interesele defensive ale economiei româneşti este protejarea industriei cărnii de pasăre şi neacceptarea importurilor de carne de pasăre tratată cu apă clorinată din SUA.

O piaţă care trebuie câştigată

Pekka Pesonen, secretar general al Confederaţiei Europene a Fermierilor şi Cooperativelor Agricole (COPA-COGECA), a afirmat că acordul va oferi producătorilor europeni o piaţă importantă de desfacere şi va crea un mediu mai predictibil pentru schimbul comercial. „După ce a început criza provocată de embargoul impus de Rusia, o parte din fermieri deja se gândea unde să vândă produsele, unde să găsească o piaţă alternativă. Este o întrebare vitală. Avem nevoie de un mediu mai predictibil pentru schimbul comercial, de parteneri mai predictibili şi ne uităm înspre vest, către SUA, Canada şi mai ales către Japonia. Şi mai avem un motiv: suntem foarte apropiaţi ca mod de a face comerţ. Acordul în sine nu este un panaceu, nu se va întâmpla o schimbare peste noapte, trebuie să ne creştem competitivitatea indiferent că există sau nu acest acord. TTIP nu va rezolva problemele noastre, va fi doar un instrument care ne va oferi o piaţă de desfacere pentru produsele noastre, dar nu este soluţia la toate întrebările pe care ni le punem acum. Când analizăm TTIP trebuie să recunoaştem potenţialul său de piaţă. Vorbim de 400 de milioane de consumatori care plătesc bine şi care sunt destul de interesaţi de produsele europene. SUA vede aceeaşi oportunitate în Europa. (...) Nu vorbim doar despre accesul pe piaţă, totul trebuie pus în echilibru, precum factorul costuri. S-a vorbit despre energie, dar putem să vorbim şi despre îngrăşăminte chimice, pesticide şi produse de protecţia plantelor, unde noi plătim ceva în plus ca preţ al pieţei europene. Lucru care trebuie să se schimbe. Obiectivul cel mai important pentru România în acest moment este de a fi parte intrinsecă a pieţei. România trebuie să beneficieze de toate avantajele liberului schimb. Conceptul există şi sper ca agricultura românească să se folosească de această şansă pentru că avem nevoie ca fermerii să se organizeze mai bine pe piaţă, ceea ce va însemna că ei vor juca un rol mai important în negocierile pentru semnarea acordului“, a susţinut dl Pesonen.

Poveşti de succes

În cadrul conferinţei au fost prezentate zece poveşti de succes din economia românească, printre acestea regăsindu-se şi câteva firme din domeniul agroalimentar.

De exemplu, producătorul de vinuri Senator Wine, care a hotărât ca din 2009 să se concentreze pe exportul vinurilor sale din categoria premium. Cu 16 soiuri autohtone, Senator Wine este proprietarul celei mai mari game de soiuri pur româneşti şi singurul care produce Băbeasca Gri. Societatea deţine domenii viticole în patru regiuni diferite ale ţării. Mai mult de-atât, din cele 800 ha de vie, 246 ha sunt certificate ecologic, aceasta fiind cea mai mare vie ecologică din Europa de Sud-Est. Senator Wine are clienţi în 20 de ţări, piaţa externă principală concentrânduse în China, Japonia, Canada şi SUA. Exporturile totale ale companiei reprezintă 45% din producţie şi 55% din CA. Sam Mills, o afacere de familie lansată în 1994, a evoluat rapid, devenind unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa morăritului porumbului în România. Compania exportă produsele sale fără gluten în peste 50 de ţări. Pe piaţa din SUA, Sam Mills a pătruns în 2008 şi remarcabilul succes pe piaţa americană este demonstrat de faptul că, în mai puţin de 2 ani, compania a ajuns în peste 50.000 magazine cu produsele sale atât de apreciate pe această piaţă. Zetea este o altă companie de succes. Folosind o veche reţetă secretă pentru băutura tradiţională românească, ţuica Zetea a devenit renumită pe piaţa premium a băuturilor alcoolice. Istoria companiei, o restrânsă afacere de familie, începe în anii '90, când, folosind reţeta tradiţională a bunicului pentru producerea ţuicii, propietarul mărcii Zetea decide să ducă mai departe tradiţia familiei de a produce o băutură distilată din fructe, 100% naturală. După investiţiile în tehnologia adaptată pentru producerea celor mai pure produse, cu respectarea metodelor şi reţetei tradiţionale, compania s-a concentrat pe modalităţile de promovare a produselor. Astfel, datorită calităţii superioare, acest produs tradiţional românesc a fost poziţionat pe piaţa produselor de înaltă calitate. În prezent, ţuica Zetea este exportată în ţări ca Japonia sau SUA.

Ana IONIȚĂ