UE ar trebui să reconsidere noile tehnici de ameliorare genetică

Uniunea Europeană s-a declarat împotriva introducerii în cultură a organismelor modificate genetic (OMG) şi încă nu are o poziţie fermă privind noile tehnici de editare a genomului. Cercetătorii şi companiile producătoare de seminţe fac lobby pe lângă factorii decidenţi europeni pentru a scoate în evidenţă beneficiile noilor tehnici de ameliorare genetică (cum ar fi CRISPR-Cas), care să iasă de sub incidenţa legislaţiei privind OMG.

Un pas în acest sens a făcut guvernul australian, care renunţă din acest an la reglementarea specială asupra editării genomului.


Guvernul australian face paşi înainte

Potrivit unei informări recente realizată de Asociaţia AgroBioTechRom, guvernul australian a emis o  lege conform căreia nu va impune reglementări speciale tehnicilor de editare genetică pe plante, animale şi celule umane care nu introduc material genetic nou. Decizia provine din revizuirea reglementărilor referitoare la tehnologiile genetice în vigoare în Australia şi vor intra în vigoare anul acesta, la data de 8 octombrie. Anterior, utilizarea acestor tehnologii (inclusiv CRISPR-Cas) pentru cercetare a fost restricţionată în practică, deoarece ele au fost guvernate de aceleaşi reguli ca modificările genetice convenţionale, care necesită aprobarea unui comitet de siguranţă biotehnologică acreditat de o comisie specială, Biroul de reglementare a tehnologiei genetice (OGTR). Organismul australian de reglementare afirmă că modificările genetice efectuate fără un material genetic nou nu diferă de schimbările care apar în natură şi, prin urmare, nu reprezintă un risc suplimentar pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Tehnologiile de editare genetică care introduc materialul genetic în celulă vor continua să fie reglementate de OGTR. Normele australiene din domeniu nu au mai fost revizuite din 2011, înainte ca tehnicile de editare a genei să devină larg răspândite. Reglementările actualizate nu se aplică utilizării genei de editare în embrioni umani pentru reproducere, care este interzisă. Modificările înăspresc, de asemenea, monitorizarea experimentelor de control genetic, însă legi separate guvernează produsele alimentare modificate genetic.

O tehnologie precisă

Corteva Agriscience a adus în atenţia mass-mediei de specialitate tehnologia CRISPR-Cas pe care o utilizează pentru a obţine material semincer superior, cu caracteristici biologice şi agronomice mult îmbunătăţite. Potrivit reprezentaţilor companiei americane, primele produse obţinute prin această metodă, şi anume hibrizi de porumb ceroşi, vor fi comercializate, cel mai probabil, anul viitor. Arlo Thompson, director de cercetare pentru Europa, a declarat, cu ocazia întâlnirii cu jurnaliştii din presa agricolă în urmă cu doi ani, că noua tehnologie reprezintă un instrument viabil cu ajutorul căruia procesul de ameliorare a plantelor este îmbunătăţit şi poate aduce pe piaţă produse mai performante pentru fermieri. Cu ajutorul noii tehnologii caracterele de interes pot fi introduse cu precizie în ADN-ul plantei, obţinându-se astfel, în scurt timp, spre deosebire de metodele de ameliorare genetice clasice, un organism care să răspundă nevoilor actuale ale agricultorilor. Noile tehnici de inginerie genetică pot fi folosite pentru îmbunătăţirea comportării plantelor de cultură la boli, dăunători, anumite erbicide, toleranţă crescută la secetă, reacţie îmbunătăţită la diverşi factori de stres etc. În mod normal, dacă aceste tehnologii nu intoroduc în ADN-ul plantei material genetic nou, acestea nu ar trebui să fie supuse reglementărilor specifice domeniului OMG. Europa înregistrează un regres în privinţa progresului agricol faţă de ţările care au acceptat inovaţiile în materie de inginerie genetică. În alte părţi ale lumii accesul la biotehnologii nu este interzis şi nu ar trebui să fie nici în UE, cu atât mai mult cu cât noile tehnologii sunt sigure. Inovarea în agricultură este solicitată şi de mediul ştiinţific. „Astăzi vorbim de o ameliorare a plantelor mult mai precisă şi mai rapidă faţă de procedeul clasic. Nu putem avea rezultate viabile decât dacă avem excelenţă ştiinţifică“, a afirmat Petra Jorasch, director al Diviziei de Ameliorare a Plantelor şi Inovaţii din cadrul Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), în cadrul evenimentului „Ameliorarea plantelor - o nouă cale spre agricultura modernă“, organizat la sfârşitul anului trecut la Bucureşti. Conform acesteia, mediul ştiinţific şi industria seminţelor speră ca noile tehnici de mutageneză să nu intre sub incidenţa Directivei OMG. „Uniunea Europeană are o abordare atipică, catalogând orice soi sau hibrid obţinut printr-o metodă mai rapidă ca fiind organism modificat genetic“, a mai declarat domnia sa. În contextul actual, atât timp cât alte ţări din lume încep să reconsidere noile tehnologii de editare genetică, poate că este momenul ca şi Uniunea Europeană să-şi revizuiască poziţia pe seama acestui subiect.

Ana IONIŢĂ