UE dezvoltă un nou instrument digital pentru folosirea raţională a îngrăşămintelor

Printre propunerile pentru noua PAC 2021-2027 este şi proiectul numit FaST (Farm Sustainability Tool for Nutrients), un nou instrument digital care a fost dezvoltat la nivelul UE, cu scopul de a ajuta fermierii să controleze mai bine folosirea fertilizanţilor în fermele lor.

Proiectul FaST propus în cadrul regulamentului GAEC (Good Agricultural and Environmental Conditions - Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu) are ca scop facilitarea unei utilizări raţionale a fertilizanţior (chimici şi naturali) de către fermierii de pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în contextul exploziei fenomenului de digitalizare a agriculturii.

Proiectul este unul foarte ambiţios din punct de vedere al mediului şi climei, precum şi al digitalizării operaţiunilor în sectorul agricol. Printre obiective se numără creşterea competitivităţii, acţiuni precise pentru protejarea mediului şi a limitării activităţilor care pot duce la modificări ale climei etc. Se doreşte ca acest instrument să fie unul gratuit pentru fermierii Uniunii. Pentru a putea fi folosit de aceştia, FaST va asigura informaţii privind parcelele selectate, culturile, numărul de animale din fermă, precum şi cantitatea de îngrăşăminte naturale generată de acestea. Şi alte informaţii vor fi puse la dispoziţia agricultorilor pentru a avea un management cât mai bun al îngrăşămintelor, cum sunt date despre sol, vecinătatea cu zonele protejate sau limite legale de utilizare a unor fertilizanţi. Ca accesabilitate, pe telefoanele smart, tablete sau computer, utilizatorii vor avea posibilitatea de a accepta sau edita chiar informaţiile primite. De aici, aplicaţia va propune un plan de fertilizare, cu recomandări personalizate pentru ferma/parcela selectată. Prin utilizarea aplicaţiei FaST de către cât mai mulţi fermieri, în timp va aduce mai multe beneficii, printre care reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, limitarea levigării nutrienţilor în straturile cu apă freatică sau în râuri, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii apei. Din punct de vedere agronomic, folosirea acestor date ar trebui să ducă la o creştere a producţiilor şi la o fertilizare echilibrată (atrăgând atenţia în cazul excesului sau a lipsei de fertilizare), implicit la eficientizarea aplicărilor. Simplificarea activităţilor fermierului constituie un alt avantaj. De exemplu, introducerea de date şi a inputurilor folosite, manual, pentru administrarea diferitelor parcele, va fi considerabil redusă. Mai mult, datorită unei utilizări pe scară largă, aplicaţia poate servi ca instrument de bază pentru alte servicii digitale asigurate de comercianţi sau administraţiile publice, iar mai departe facilitând un management mai bun la nivelul întregii Uniuni. Comisia Europeană poate contribui la design-ul alicaţiei FaST şi asigura suportul cu stocarea de date şi serviciile de procesare necesare. Funcţionarea şi service-ul acestei platforme comune vor fi personalizate de fiecare stat membru, care se va îngriji ca aplicaţia să fie adaptată condiţiilor locale. Ceea ce nu se spune în acest material este estimarea cu privire la costurile pentru dezvoltarea proiectului şi implementarea lui sau numărul de fermieri potenţiali utilizatori. (www.ag-pres.eu)

În România, noţiunea de agricultură de precizie, de digitalizare şi ce beneficii poate aduce în timp este destul de puţin înţeleasă de marea majoritate a cultivatorilor. Pentru că profitul (sau creşterea randamentelor în cultură) nu sunt vizibile imediat după realizarea investiţiei, mulţi sunt încă sceptici. Deşi o mare parte din utilajele moderne au în dotare diferite dispozitive, agricultura de precizie nu înseamnă numai atât.

De exemplu, Petre Grigore de la Simongrig Galaţi consideră că „noţiunea de agricultură de precizie este foarte complexă: depinde din ce punct de vedere o priveşti - tehnic sau tehnologic. Tot agricultură de precizie este şi folosirea unui anumit tip de îngrăşăminte, trebuie cunoscute în detaliu planta şi solul“. Ferma sa este dotată cu tractoare şi combine cu sisteme de control GPS, semănători de precizie pentru legume, iar pentru aplicarea de îngrăşăminte buncărele sunt dotate cu sisteme speciale care măsoară cantitatea, densitatea etc. În plus, agricultorul gălăţean este într-o discuţie cu o companie pentru a realiza o hartă a suprafeţelor cultivate care să ajute la o distribuţie mai corectă a îngrăşămintelor, la stabilirea unor priorităţi în aplicarea unor tratamente pentru o boală sau o carenţă de elemente nutritive, la folosirea unor produse de protecţie care într-o cantitate mai mică să fie la fel de eficiente, şi prin utilizarea unor instrumente de aplicare precise să ducă la economie. „Dar calcule economice nu se pot face prea repede, estimările se fac gradual, de la un al altul“, spune Petre Grigore.

Aceeaşi părere o are şi Laurenţiu Sarcină, ferma Columirom, din judeţul Timiş, care a introdus astfel de tehnologii în fermă cu mai mult timp în urmă şi spune că „cel mai mare câştig este un control mai bun al culturii, primirea de semnale de alarmă la timp şi luarea rapidă a unor decizii corecte“.

Roxana BĂLAN