Un milion de hectare de culturi, afectate de secetă în România

Un milion de hectare de culturi, afectate de secetă în România

Acest an agricol a pornit ca fiind un an secetos. Încă din iarnă a fost fără o rezervă de apă dată de zăpada ce umple foarte eficient rezerva din sol, pentru că se topeşte şi se infiltrează mult mai bine. În unele zone au urmat ploi torenţiale, unde o parte din apă s-a pierdut prin scurgerea la suprafaţă, iar cantităţi mari nu au timp să se infiltreze. Din start am pornit fără această încărcare a solului. Temperaturile cresc și, pe lângă lipsa precipitaţiilor, avem şi fenomenul de evaporare a minimului de precipitaţii care mai era în sol. Luna mai era în mod obişnuit cea mai ploioasă lună din primăvară.

„Avem încă din toamnă deficit de precipitaţii şi chiar în lunile în care totuşi a plouat pușin mai mult, ca noiembrie, februarie şi martie, aceste precipitaţii nu s-au distribuit uniform şi jumătatea de sud-est a ţării a fost cea mai vitregită. Or, o perioadă atât de lungă cu precipitaţii foarte reduse a dus la diminuarea rezervei de apă din sol şi va duce, dacă seceta continuă, la scăderea debitelor râurilor, pentru că această secetă meteorologică exprimată prin reducerea precipitaţiilor se transformă în secetă în sol, pedologică, şi mai departe în secetă hidrologică, cu efecte foarte importante în mai multe secţiuni ale economiei“, explică specialiştii în climatologie.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala în cultura grâului de toamnă în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi în cea mai mare parte a Olteniei, relevă prognoza agrometeorologică valabilă în prima jumătate a lunii mai. În cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm s-a înregistrat un deficit de apă, o secetă pedologică moderată, puternică şi extremă în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania și cea mai mare parte a Olteniei. În privinţa stării de vegetaţie a culturilor agricole, specialiştii precizează că regimul hidrotermic din aer şi sol favorabil va imprima ritmuri în general normale de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp în majoritatea regiunilor agricole, excepţiile fiind suprafeţele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică prelungită, unde la nivelul sistemului radicular al plantelor de orz şi grâu de toamnă se va putea înregistra o încetinire a proceselor de vegetaţie.

În acest timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că, din primele evaluări, există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri reînsămânţează pentru a-şi diminua pierderile.

„Toţi cei care vor suferi pierderi din cauza secetei o să fie despăgubiţi. Nu au mai fost despăgubiţi de multă vreme pentru aceste pierderi provocate de secetă. Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare“, a precizat Oros.

El a explicat că pe teren se deplasează echipe ale ministerului, care verifică situaţia, iar la finalul lunii mai va exista o evaluare pentru a şti ce sume trebuie plătite.

„Vom avea spre finalul lunii o evaluare, să ştim ce sume vor trebui alocate ca să fie despăgubiţi. (...) Din fericire, în ultimele zile a plouat, în următoarele săptămâni va ploua. Fermierii care au afectate culturile care au fost semănate în toamnă - culturile de păioase au fost afectate - se gândesc acum să reînsămânţeze cu culturi care în această perioadă se însămânţează, în general floarea-soarelui şi porumb, ca să mai diminueze din pierderi. Noi le-am promis că o să îi despăgubim anul acesta şi vom veni cu alte forme de sprijin, ca să treacă mai uşor peste aceste pierderi“, a spus Oros. „Avem stocuri foarte mari de produse de bază la producători - lapte, carne legume. Căutăm soluţii pentru a încuraja procesatorii să stocheze privat şi în toamnă, când vom avea nevoie, să le putem folosi.“

Lipsa precipitaţiilor în nordul Europei este un motiv de îngrijorare pentru că afectează randamentul culturilor de grâu de iarnă, dar şi faza de încolţire a culturilor de primăvară, susţin analiştii în domeniu.

Îngrijorările cu privire la oferta de grâu pe termen scurt au fost agravate şi de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, să oprească livrările în decurs de o lună, precum şi de discuţiile privind exporturile limitate de grâu ale Franţei. Viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat că Rusia va suspenda exporturile până la 1 iulie, după ce se va epuiza cota la export aprobată pentru trimestrul al II-lea. De asemenea, Ucraina, un alt mare furnizor de grâu, este pregătită să interzică exporturile de grâu dacă vânzările vor depăşi limitele convenite cu traderii, a declarat săptămâna trecută adjunctul ministrului Agriculturii. Aceasta în condiţiile în care, la sfârşitul lunii aprilie, exporturile de grâu ale Ucrainei au crescut cu aproape 50%.

Simona MUNTEANU