Un model de business ce ar putea fi multiplicat la nivelul ţării

Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI) este un model de succes în ceea ce priveşte modul în care reuşeşte să integreze activităţile agricole şi zootehnice cu cele de procesare. Extrapolând, acest circuit de producţie închis poate şi ar fi putut fi implementat la nivelul ţării, având în vedere faptul că de materie primă pentru furajarea animalelor nu ducem lipsă. În fiecare an producţia internă de cereale a crescut, însă odată cu ea a crescut şi exportul de subvenţie.

Lipsa de susţinere a investiţiilor şi de sprijinire a crescătorilor face însă ca sectorul să fie slab dezvoltat.

„Avem o activitate 100% integrată. Prin două societăţi lucrăm o suprafaţă de 7.600 ha, iar prin alte trei societăţi creştem un efectiv de animale de peste 50 mii de capete de porci şi 2.600 de bovine. Deţinem un abator, o fabrică de lapte şi una de pâine. Toată producţia este integrată, nu vindem deloc marfă neprelucrată. Avem mijloace de transport proprii şi 36 de magazine de desfacere. Niciodată nu lăsăm rafturile să se golească şi aprovizionăm magazinele cu carne şi peste 100 de preparate din carne, dar şi cu produse lactate. Aprovizionăm şi de trei ori pe zi dacă este nevoie“, a afirmat Dimitrie Muscă, director general al CAI.

„Trebuie să fim în câmp, altfel ţara rămâne cu pământul nelucrat“

În opinia sa, în aceasta perioadă, indiferent cât de grea va fi situaţia provocată de Covid-19 - dar despre care consideră ca va trece şi că lucrurile vor intra în normalitate -, fermierii au o mare responsabilitate, aceea de a fi în câmp, la lucru. „Indiferent şi oricât de greu o să fie, trebuie să urcăm în tractoare şi să ne facem treaba. Culturile nu aşteaptă să fie însămânţate, nu putem lăsa să treacă epoca optimă de semănat, iar bolile şi dăunătorii care apar în culturile de grâu şi rapiţă trebuie combătute fără echivoc; trebuie să fim în mijlocul câmpului, pentru că altfel ţara rămâne cu pământul nelucrat. Acum (23 martie - a.c.) se lucrează intens pentru că este perioada în care semănăm, erbicidăm şi efectuăm tratamentele care sunt necesare pentru protecţia culturilor agricole de toamnă. Sunt supărat că în campania de primăvară nu s-a obţinut derogare pentru utilizarea substanţelor neonicotinoide şi la tratamentul seminţelor de floarea-soarelui. Consider că vinovat pentru această situaţie este Ministerul Agriculturii, care nu are nici un specialist inginer agronom care să apere interesele fermierilor. Efectul acestei măsuri va fi scăderea suprafeţelor cultivate cu floareasoarelui. Anul trecut, această cultură a fost înfiinţată pe 1,2 milioane hectare.“ În privinţa regulilor impuse privind limitarea răspândirii Covid-19, Muscă a declarat că are grijă de angajaţii săi, le oferă salarii bune şi că personalul se protejează în mod responsabil, fiecare ştiind ce are de făcut.

Criza epidemiologică din sectorul suin

Şi sectorul suin românesc se confruntă cu o criză epidemiologică generată de pesta porcina africană. Despre situaţia problematică cauzată de această boală asupra efectivelor de porci, directorul general al CAI afirmă ca este una tragică. Domnia sa face apel la instituţiile abilitate, inclusiv la reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, pentru limitarea şi eradicarea acestei boli. „Fac pe această cale un apel la reprezentanţii autorităţilor implicate, dar şi la cei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru a pune capăt invaziei de mistreţi bolnavi. Am citit ca sunt 3.300 de focare de mistreţi bolnavi în România, iar acest lucru înseamnă că toată ţara este infectată, iar ei sunt vectori de transmitere a bolii şi fac pagube în efectivele de porci domestici. Poliţia din mediul rural ar trebui să-şi facă mai bine treaba, să oprească samsarii de animale şi să ia măsuri pentru asigurarea biosecurităţii. Direcţia Sanitar Veterinară (DSV) ar trebui să verifice modul în care sunt respectate regulile. Toate pădurile sunt pline de mistreţi, iar mistreţii care au murit nu sunt îngropaţi sau sunt îngropaţi superficial şi virusul se răspândeşte. În pădurea din vecinătatea oraşului Arad au fost îngropaţi sau, pur şi simplu, lăsaţi acolo şi în acest mod boala este diseminată. Consider că vinovată de această situaţie este DSV pentru că nu a luat toate măsurile necesare pentru a supraveghea fenomenul de ecarisare, dezinfecţie şi îngropare a animalelor. Personal, am purtat discuţii cu responsabilii din DSV şi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din zonă, dar fără niciun rezultat. Sunt ţări precum Germania, Polonia sau Belgia care susţin asanarea mistreţilor. Fac un apel la MAI să se implice, prin verificarea celor care deţin fondurile de vânătoare dacă respectă legea care prevede existenţa unui mistreţ pe 2 km.“

Ana IONIŢĂ