Un nou studiu privind bunăstarea animalelor

Comisia Europeană a publicat la începutul lunii mai un studiu care examinează modul în care Politica Agricolă Comună 2014-2020 a contribuit la îmbunătățirea bunăstării animalelor și la reducerea utilizării antimicrobiene.

Studiul oferă o imagine instantanee a situației privind bunăstarea animalelor și utilizarea antimicrobienelor în întreaga UE, precum și recomandări pentru a evalua mai bine realizările viitoare ale PAC 2023-27 în acest sens. Îmbunătățirea bunăstării animalelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene sunt incluse într-unul dintre cele zece obiective ale noii PAC, „răspunzând la cerințele societății privind alimentația și sănătatea”.
Instrumentele și măsurile PAC au capacitatea de a contribui la bunăstarea animalelor și la reducerea utilizării antimicrobiene. În majoritatea regiunilor/statelor membre studiate, bunăstarea animalelor și utilizarea antimicrobiene au fost abordate în principal prin măsuri de dezvoltare rurală. Acestea s-au dovedit a fi cele mai eficiente atunci când combină investițiile în condiții mai bune de locuit, hrănire și management al sănătății. De exemplu, prin creșterea gradului de conștientizare a fermierilor prin servicii de consiliere, angajamente și formare.
În majoritatea statelor membre/regiunilor studiate, eco-condiționalitatea prin cerințele legislației UE privind bunăstarea animalelor și legislația alimentară a fost eficientă în influențarea practicilor fermierilor.
Presiunea din partea societății civile poate determina, de asemenea, fermierii și autoritățile de management să sprijine schimbările de practici. De exemplu, standardele de comercializare pentru producția de ouă stabilite la nivelul UE au influențat cererea consumatorilor și opțiunile de producție prin solicitarea etichetării obligatorii a ouălor în conformitate cu sistemele de producție și condițiile de adăpostire a găinilor ouătoare.
În ansamblu, PAC pare să fi contribuit la îmbunătățirea bunăstării animalelor la nivel local, în anumite sectoare și/sau state membre și regiuni, în funcție de opțiunile de implementare. Cu toate acestea, rămâne dificil de evaluat schimbările reale în practicile determinate de instrumentele PAC, deoarece ne lipsesc indicatori care să documenteze progresele realizate în implementarea anumitor măsuri sau efectele corespunzătoare ale acestora.
Aceasta conduce la o serie de recomandări pentru următoarea PAC.
Principala recomandare este ca statele membre să pună în aplicare măsuri mai extinse care vizează bunăstarea animalelor. Ar trebui dezvoltată o metodologie comună a UE pentru a documenta cele mai bune practici de bunăstare a animalelor de pus în aplicare la fermă, cu obiective relevante.
Studiul sugerează oferirea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare asupra numărului de animale vizate de diferitele tipuri de intervenții care abordează bunăstarea animalelor și utilizarea antimicrobiene la nivel național.
Pentru a evalua în mod corespunzător efectele PAC, datele ar trebui să facă distincția între diferitele sectoare în cauză (de exemplu, bovine, ovine/caprine, porcine, păsări de curte, iepuri) și să utilizeze numărul de animale mai degrabă decât numărul de unități de animale.
Serviciile de consiliere ar trebui, de asemenea, încurajate, deoarece s-au dovedit a fi eficiente în creșterea cunoștințelor tehnice ale fermierilor cu privire la cele mai bune practici de bunăstare a animalelor.
O altă recomandare este de a explora extinderea etichetării obligatorii la alte sectoare zootehnice, prin menționarea sistemelor de producție sau a condițiilor de adăpostire pe etichetă, similare standardelor actuale de comercializare pentru ouă.
În cele din urmă, studiul sugerează o metodologie pentru găsirea unor indicatori care să evalueze nivelul de ambiție al țintelor privind bunăstarea animalelor propuse în Planurile Strategice PAC. De asemenea, stabilește obiective cuantificate privind utilizarea antimicrobienelor care reflectă eforturile pe care fiecare stat membru trebuie să le depună pentru a se conforma strategiei de la fermă la furculiță de a reduce, la nivelul UE, vânzările de antimicrobiene pentru animalele de fermă cu 50% până în 2030.

​Piața europeană a cărnii de pasăre și ouă la începutul lunii mai 2022
Puiul broiler reprezintă 82% din producția europeană de carne de pasăre. Polonia este cel mai important producător, cu 19% din total, urmată de Franța cu 13%, iar Spania și Germania sunt la egalitate cu 12%.
Exportul de carne de pasăre în primele două luni ale anului a crescut cu 54.5% spre piața cubaneză, în schimb au fost scăderi importante către piețe importante, respectiv Congo (- 42.7%) și Ghana (- 42.2%).
Importurile din Argentina au crescut cu 66.7%, la fel și cele din Brazilia cu 18.6%.
Cu privire la sistemele de creștere a găinilor ouătoare în Europa, Green Deal va aduce renunțarea la cuștile îmbunătățite. Procentul cel mai mare de astfel de cuști se află în Germania, cu 15.4% din totalul de găini ouătoare, urmată de Polonia, cu 13.6% și Franța, cu 12.8%.
Sistemul de creștere la sol este dominat de Suedia cu 77.0% și Slovenia cu 61.4% – cea din urmă având însă un efectiv mic de găini ouătoare: aproximativ 1.500.000 capete.
În sistemul „free range” se cresc 46.4% din găinile Irlandei și 28.4% din cele ale Austriei.
Sistemul „organic” este cel mai dezvoltat în Danemarca: 33.0% din găinile ouătoare.
România are un efectiv de aproximativ 9 milioane de găini ouătoare, ocupând locul 9 în Uniunea Europeană, cu 2.4% din efectivul total. 36.8% dintre găini sunt deja crescute la sol însă procentele pentru sistemul „free range” și „organic” sunt mici, 3.3% și respectiv 2.7%.
Existența riscului de influență aviară face ca puțini fermieri să aleagă cele două sisteme.
Orientarea Uniunii Europene spre un viitor „fără găini în cuști”, va fi dificil de pus în practică.
Cunoaștem din istorie ce s-a întâmplat în România la trecerea de la cuștile convenționale la cele îmbunătățite.
Multe ferme au închis porțile, iar cele care s-au orientat către programe europene de sprijin au reușit să se mențină. Fără suport din partea Comisiei Europene și o perioadă mai lungă pentru aplicare, va fi deosebit de greu pentru fermieri.
(Sursa datelor: Comisia Europeană)