UNCSV doreşte eliminarea cooperativelor nefuncţionale

La finalul lunii ianuarie, membrii cooperativelor din sectorul vegetal s-au întâlnit la Bucureşti pentru a-şi stabili obiectivele acestui an şi pentru a face o analiză a situaţiei actuale a acestor organizaţii în România. A V-a ediţie a evenimentului UNCSV a fost marcată de un bilanţ deloc îmbucurător: din 1.500 de cooperative înscrise la Registrul Comerţului, sunt funcţionale cel mult 10%.

Dintre acestea, câteva au venit să îşi prezinte activitatea, modul de organizare şi cum au reuşit fermierii să depăşească obstacolele: Cooperativa Dobrogea Sud, Banat AgroVest, Cereal Com şi Drumul Belşugului.

Cum va fi sprijinită, financiar şi legislativ, activitatea cooperativelor, dacă cele nefuncţionale mai merită o şansă sau vor fi eliminate din baza de date, care este cea mai eficientă cale de a dezvolta o cooperativă şi care ar fi dimensiunea minimă/optimă a acesteia pentru a rămâne rentabilă - au fost câteva dintre subiecte. S-a pus şi problema şi ce înseamnă o „cooperativă serioasă“. În opinia directorului UNCSV, Florentin Bercu, aceasta este „cooperativa care respectă legea, în care fermierii vând prin cooperativă cel puţin 50% din producţie, activitatea se desfăşoară în beneficiul fermierilor, distribuţia profitului este direct proporţională cu rulajul prin cooperativă“, toate acestea corelate cu vechimea cooperativei şi a profitului realizat. El a lansat şi o provocare: adaptarea criteriilor de selecţie şi pentru cooperativele cu vechime, pentru a le permite accesul la proiecte cu fonduri europene.

Şi preşedintele UNCSV, Mircea Băluţă, a vorbit despre reuşitele organizaţiei: „Noi credem că existenţa cooperativelor reprezintă o bază solidă de asociere, de dezvoltare, de consolidare a mediului rural românesc. Avem cooperative de la 1.000 ha la 20.000 ha, noi preluăm problemele şi le transmitem autorităţilor, coerent şi argumentat. O cooperativă oferă consultanţă, oferă obiective, strategie, finanţare etc. Trebuie să ascultăm părerea UNCSV, care exprimă părerea unor entităţi agricole funcţionale. Fermieri se bazează că le putem oferi sprijin. Cred cu tărie în potenţialul, ştiinţa şi conducerea executivă a cooperativelor. Am depăşit stadiul de colectare şi vânzare în comun. Să ne gândim şi la valoarea adăugată pentru produse. Un depozit, o staţie de condiţionare înseamnă investiţii pe care un singur fermier le-ar face foarte greu. De aceea «împreună» începe să capete sens. În egală măsură este importantă socializarea, împărtăşirea de probleme, de idei, exemple de succes care pot fi preluate şi multiplicate“, a fost mesajul său.

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei de agricultură din MADR, a adus în discuţie şi prezenţa persoanelor fizice ca membri în cooperativă şi statutul acestora. „Am văzut cooperative înfiinţate cu 3-5-9 ferme, dar trebuie luate în calcul şi persoanele fizice. Cred că ar trebui create nişte facilităţi speciale pentru aceste persoane fizice care au doar câteva hectare, să poată fi membre în cooperative“, a spus deputatul, care a amintit de existenţa termenului de „membru asociat“, care nu trebuie să fie neapărat acţionar, dar să respecte statutul cooperativei. „Am putea face şi o comasare a terenurilor astfel. Sper ca la anul să fie mai multe persoane fizice în cooperative“, a mai adăugat el. Conform informaţiilor oferite de UNVSC, în acest moment sunt 404 persoane juridice şi 62 de persoane fizice, iar Florentin Bercu nu vede niciun impediment în a fi şi acestea membre. Fermierii însă au punctat faptul că decizia de a primi noi membri, persoane fizice sau juridice, trebuie să aparţină cooperativei. Filtrarea noilor veniţi, a statutului lor, precum şi trecerea printr-o aşa numită „perioadă de probă“ trebuie făcută exclusiv de membrii adunării generale, pentru a limita sau elimina oportuniştii, a subliniat şi directorul Braicoop, cooperativă cu mai mult de 10 ani vechime.

O a doua şansă

Deşi s-a vehiculat ideea ca acele cooperative care nu (mai) au activitate, care depun bilanţ pe zero timp de 2 ani, în care fermierii nu beneficiază direct şi echitabil de profitul realizat să fie eliminate, secretarul de stat în MADR Sorin Mareş crede că, măcar o parte dintre ele, mai merită o şansă. „Probabil că o parte vor deveni funcţionale, deoarece în viitorul Plan Naţional Strategic cooperativele vor primi punctaje suplimentare la proiectele depuse, precum şi alte modalităţi prin care vor fi incluse în alte măsuri. De aceea este necesar să vă implicaţi în elaborarea PNS“, a spus secretarul de stat. În opinia sa, ca o cooperativă să fie de succes are nevoie de patru elemente: generează valoare adăugată, din punct de vedere economic, pentru membrii săi; are activitate economică relevantă; rezistă în timp (membrii nu sunt doar vânători de subvenţii, proiecte europene) şi are perspective de dezvoltare, are viziune. „Trebuie să avem clarificări legate de organizarea, fuziunea, divizarea bunului patrimonial, adică să fim atenţi la legislaţie. Clarificări legate de realţiile membru cooperator-cooperativă, scutirea de la plata impozitului pe profit ş.a. Pe acestea trebuie să ne concentrăm, pentru a încuraja modelul cooperativelor. Să luăm modelele de succes şi să le multiplicăm.“ De altfel, Florentin Bercu a subliniat această idee, a eliminării cooperativelor fără activitate, spunând că „situaţia acesta este în curs de remediere, propunerile sunt făcute, agreate, cel mai probabil se vor aproba. Se ţine cont şi de «vânătorii de fonduri», pentru care vom avea o surpriză!“.

Ferma de familie şi marile ferme

Subiectul privind (mica) fermă de familie a revenit în discuţii, iar secretarul de stat Sorin Mareş i-a subliniat importanţa acordată în viitor de către UE şi a spus că trebuie dezvoltată, dar nu în detrimentul fermelor mari. Nu putem însă să ocolim faptul că, aşa cum a punctat şi Alina Creţu (APPR), „la nivel de decizie naţională, şi mai ales europeană, trebuie să se înţeleagă că în România există mai multe feluri de a face agricultură, că nu este neapărat o antagonie între ele“. Plafonarea subvenţiilor a fost subiectul următor, iar dacă România va dori să fie auzită, atunci „trebuie să avem voci unitare şi să fim prezenţi la Bruxelles. Începând de la 1 februarie,  APPR va avea un reprezentant permanent la Bruxelles, prin Cristina Cionga, dar nu este de ajuns. Ar trebui să fim prezenţi şi la COPA COGECA, să facem un efort, pentru că este foarte important să fim acolo. Plafonarea a speriat fermierii. Există cifre că plafonarea, în forma în care a fost propusă, nu este bună pentru noi. Ar fi recomandabilă o redistribuire, o regândire a suprafeţelor pentru care se face această distribuţie. Încurajarea fermelor mari nu trebuie făcută în antagonism cu fermele mici, fermele de famile“, a mai spus Alina Creţu în intervenţia sa.

Cursuri pentru managementul cooperativelor

Ultimul şi cel mai vocal discurs a fost al lui Paul Şchiopu, inginer şi autor de cărţi de contabilitate în agricultură. După ce a acuzat presa (în general) că „se fereşte de cuvântul cooperativă“, că aceasta nu este bine înţeleasă şi descrisă de către jurnalişti, a făcut mai multe propuneri pentru eficientizarea activităţii acestor organizaţii. El a atras atenţia că este nevoie să fie formată o nouă generaţie de manageri în agricultură, iar introducerea unor cursuri, fie ele şi opţionale într-o primă fază, de management, cu noţiuni despre funcţionarea cooperativelor, în liceele agricole sau facultăţi este absolut necesară. „Trebuie creată o nouă generaţie de lideri în agricultură, pentru cooperative şi alte forme asociative“, a încheiat el.

Roxana DRĂGHICI