Universităţile de profil doresc să se implice în elaborarea PNS

Planul Naţional Strategic (PNS) va cuprinde principalele direcţii de dezvoltare a agriculturii româneşti pe următorii 7 ani, începând cu 2021. De aceea, etapa de elaborare a planului capătă o importanţă deosebită, iar aşteptările sunt mari cu privire la efectele benefice pe care le poate aduce asupra sectorului, dar şi la capacitatea administrativă de a-l implementa cu succes, având în vedere că aceasta are expertiza anterioară a două programe naţionale de dezvoltare rurală.

În constituirea acestui plan, cadrele universitare pot avea o contribuţie valoroasă. Specialiştii din domeniu pot veni cu propuneri bine fundamentate şi care, mai apoi, pot fi transpuse în politici publice. Mediul academic are multe de spus în ceea ce priveşte creşterea performanţei agricole din România şi poate înainta unele soluţii la problemele specifice din sector. Această opinie a fost reiterată de prof. univ. dr. Cosmin Alin Popescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I Al României“ din Timişoara, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în curtea instituţiei la jumătatea lunii iulie a.c.

„Am primit o invitaţie din partea Ministerului Agriculturii, iar la întâlnire au participat reprezentanţi ai patru universităţi din ţară şi m-a surprins plăcut faptul că, timp de 6 ore, cât au durat discuţiile, am simţit că punctul nostru de vedere, al universitarilor, al specialiştilor din domeniu, contează. Mi-a plăcut foarte mult acea maturitate deplină a celor prezenţi şi ne-am dat seama că ne aşteaptă o provocare foarte mare în următoarea perioadă, fie că vorbim de PNS, fie de noul PAC, iar faptul că ni s-a cerut un punct de vedere pertinent şi că se apelează la resursa umană foarte bine pregătită din cadrul universităţilor de profil este un lucru salutar.“ Domnia sa a mai afirmat că în cadrul MADR vor exista anumite grupuri de lucru cu diferite tematici şi că mediul universitar îşi va putea aduce contribuţia în dezbaterile tehnice care vor avea loc.

„Vom veni aplicat cu propuneri, fie că vom discuta de ecoscheme în cadrul noului PAC, fie de alte aspecte, important este că universităţile de profil din România vor să facă parte din PNS, pentru că în alte condiţii, dacă nu ni se oferă şansa să fim eligibili de a aplica pentru viitoarele finanţări, pe programe, realmente vom fi văduviţi. Consider că universităţile de profil sunt un pilon important în agricultura românească. Vă îndemn să apelaţi la experienţa şi expertiza noastră.“

Rectorul universităţii a amintit şi despre parteneriatele pe care le are cu alte instituţii publice, iar două dintre acestea au avut ca teme combaterea ambroziei şi necesitatea construirii de depozite pentru legume-fructe. Recent, la solicitarea Clubului Fermierilor Români, instituţia a realizat un studiu privind importanţa reabilitării, modernizării şi extinderii amenajărilor hidroameliorative din sudul şi vestul ţării, coordonat de prof.univ. dr. Paul Pârşan, studiu care a stat la baza includerii programului naţional de desecare şi drenaj în Planul de Relansare Economică a României.

Oros: „PNS va fi definitivat atunci când vom şti exact ce vrea CE“

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a declarat că instituţia este în plin proces de pregătire a Planului Naţional Strategic şi că pentru elaborarea lui se vor folosi resurse ale ministerului, dar şi ale Băncii Mondiale, cu care s-a încheiat un acord.

„Am început elaborarea unei analize SWOT în noiembrie 2019, când am venit la minister, şi în ianuarie a fost transmisă la Bruxelles, de unde a venit cu anumite observaţii. Pe cele cu care suntem de acord - pentru că nu suntem cu toate -, le vom discuta în cadrul grupurilor de lucru. Planul îl vor retrimite la Bruxelles, dar până nu vin de la nivelul Comisiei Europene lucruri mai concrete, cel puţin privitoare la strategiile „Biodiversitate“, „De la fermă la furculiţă“ şi „Pactul Verde“, nu putem decât să gândim şi să creionăm mai multe strategii. De la Comisia Europeană nu avem încă date concrete şi sunt multe strategii de care trebuie să se ţină seama. Măsurile cuprinse în strategii vor fi obligatorii pentru ţările membre, dar nu şi pentru fermieri, or, dacă nu sunt foarte bine scrise şi nu se pliază pe nevoile fermierilor români, banii aceia nu vor fi accesaţi şi vor fi pierduţi. Prin strategia „De la fermă la furculiţă“ se doreşte o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, se doreşte o utilizare prudentă a antibioticelor, reducerea pesticidelor şi a fertilizanţilor. Eu am ridicat o întrebare cu privire la noile reguli, şi anume: de unde avem garanţia că pe piaţa europeană nu o să pătrundă produse mai ieftine din ţări terţe şi care nu respectă aceste reguli, defavorizând fermierul european, implicit pe cel român. Dacă noi luăm aceste măsuri, în încercarea de a proteja consumatorul european, care desigur sunt benefice din mai multe puncte de vedere, oare nu creăm o povară în plus pentru fermierii europeni? PNS va fi definitivat atunci când vom şti exact ce vrea CE. Deocamdată doar ne pregătim să avem 2-3 variante, să înţelegem cum am vrea noi să sune biodiversitatea, ce avantaje avem datorită specificităţii ţării noastre etc. Se discută despre reducerea pesticidelor şi a fertilizanţilor, însă ţara noastră este sub media europeană în utilizarea acestora, avem acele zone cu constrângeri naturale, cum este zona montană sau zona Deltei şi unde, probabil, se va aplica strategia privind biodiversitatea, dar nu ştim exact ce se vrea de la Bruxelles. Ştiam că 2021 este un an de tranziţie, însă după pandemia de coronavirus suntem convinşi că vom avea 2 ani de tranziţie, respectiv 2021, 2022.

Asta nu înseamnă cu nu vom finanţa agricultura. Banii în anii de tranziţie înseamnă bani noi şi măsuri vechi. Vom prelua măsurile vechi care au avut efect benefic şi o să le finanţăm în această perioadă.“ Planul Naţional Strategic 2021-2027 va beneficia de o alocare financiară de aproximativ 21 miliarde euro (13,78 miliarde euro pentru plăţi directe şi 7,01 miliarde euro pentru dezvoltare rurală). Pentru Pilonul II, care vizeză dezvoltarea rurală, fondurile sunt mai mici cu un miliard de euro faţă de alocarea actuală, PNDR 2014-2020. Această scădere este cauzată, în mare parte, de efectul Brexit.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii consideră că o parte din această pierdere va fi compensată cu sumele provenite din strategia Next Generation şi Programul Naţional de Creştere a Rezilienţei.

Ana IONIŢĂ