Valeriu Tabără: «Mintea unui cercetător trebuie să rămână liberă»

15/10/2020

Valeriu Tabără, preşedintele ASAS şi fost ministru al Agriculturii, şi-a exprimat în diferite ocazii punctul de vedere cu privire la necesitatea adoptării biotehnologiilor în agricultura europeană şi nu înţelege motivul pentru care Uniunea Europeană continuă să interzică progresul pe care noile metode de ameliorare a plantelor îl pot aduce spaţiului comunitar.

„UE continuă să blocheze metodele moderne de cercetare - se discută să fie scoasă mutageneza sau multiplicarea genomică şi s-a ajuns până la a se da o sentinţă a Curţii Europene care impune oamenilor de ştiinţă anumite direcţii de cercetare. Este incredibil la ce s-a ajuns, o situaţie pe care o asemăn inchiziţiei.

Amintiţi-vă de Giordano Bruno sau Galileo Galilei, cărora nu li se dădea voie să gândească. Cercetătorul trebuie să fie autonom, să gândească şi să găsească soluţii - unele pot părea la un moment dat nefezabile, dar ele în timp îşi găsesc aplicarea.“

„Sunt surprins că UE nu vede ce se întâmplă în jumătate din lume, nu neapărat în SUA“

„În lume există două tipuri de agricultură: una conservatoare - cum este cea din Europa - şi cealaltă bazată pe ultimelecercetări, care permit scăderea consumului de pesticide şi a emanaţiilor de gaze prin limitarea prelucrării solului şi a îmbunătăţirii însuşirilor solului.

La nivel mondial, cele mai luminate minţi au lansat ideea agriculturii echilibrelor. Se vorbeşte mai mult despre produse sănătoase şi despre îmbunătăţirea calităţii acestora (notă: prin inginerie genetică) decât despre alimentaţie sănătoasă.

Eu însumi am susţinut o lucrare la congresul organizat în China în toamna anului trecut, în care am vorbit despre modul în care sunt privite produsele agricole: sunt alimente sau medicamente - şi va exista o dispută pe această temă în viitor. Se discută despre sănătate şi în acest sens lucrăm şi noi.

De exemplu, în două centre de cercetare se lucrează pentru îmbunătăţirea conţinutului grâului în microelemente deoarece în zonele deşertice oamenii au carenţă de zinc. Avem rezultate spectaculoase şi vom breveta un astfel de soi de grâu.

La nivelul UE se pune prea mult accent pe partea politică, iar cercetarea în Europa a rămas blocată. Marea Britanie s-a retras din UE şi pentru că nu avea libertate. În acest domeniu a pus în practică un program al academiei regale, denumit «Marea Provocare» - care tratează subiectul biotehnologiilor. Noi suntem blocaţi şi consider că este o greşeală imensă.“

„Modul în care la nivel european este organizată cercetarea aplicativă în agricultură nu ne aduce progres nici nouă ca ţară, nici Uniunii Europene“

„Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă, eu aş spune cum eram prin anii ’50, când Uniunea Sovietică încerca să-şi impună regulile. Am avut atunci câţiva oameni, cum a fost Nicolae Giosan, care au avut curajul să spună că cercetarea în agricultură trebuie să meargă pe genetica moleculară. Se poate acţiona asupra unei plante pentru a-i crea imunitate naturală prin schimbarea unui fragment de cromozomi sau de genă. Când vezi realitatea şi realizările celorlalte ţări din lume nu poţi să vii şi să spui că ingineria genetică trebuie eliminată.

Pentru a obţine un produs ameliorat prin cercetarea clasică sunt necesari 10-15 ani, iar prin metodele noi acesta poate fi obţinut în 4-5 ani. Cercetarea agricolă se diferenţiază de celelalte tipuri de cercetare pentru că se desfăşoară sub cerul liber, din laborator trebuie să te duci în câmp, unde te întâlneşti cu condiţiile naturale care pot fi teribil de nefavorabile. Eu trebuie să găsesc tot în câmp acele rezolvări ale unor efecte distrugătoare, cum a fost, spre exemplu, anul acesta, seceta.

În acest an, 30% din culturile de cereale au fost afectate de secetă. Există anumite zone, de pildă Dobrogea, partea de est a Bărăganului, Moldova, care au fost calamitate în proporţie de 100%. Eu nu am văzut de 50 de ani astfel de situaţii, şi am umblat prin ţară. Sistemele de irigaţii sunt extrem de importante, dar reprezintă doar o parte a soluţiei.

Cu seceta şi arşiţa atmosferică nu lupţi folosind doar sistemele de irigaţii, este necesară crearea de hibrizi şi soiuri care să aibă toleranţă la aceste fenomene pentru că partea cea mai sensibilă a vieţii pe pământ este cea de reproducţie, respectiv polenul la plante. În ultimii ani, avem o moarte a polenului
chiar şi în condiţii de irigare. Vedem acum în câmpuri că nu există ştiulete de porumb care să nu fie atacat de vreun vierme sau doi, iar întrebarea mea este: Cum rezolvăm aceste probleme, aplicând cantităţi mari de pesticide sau tratând seminţele? Consider că trebuie să lucrăm la ceea ce înseamnă creşterea rezistenţei naturale a plantelor.“

Un mesaj pentru fermieri

„Este un an agricol greu şi mesajul meu către fermieri este să coreleze tehnica cu tehnologia, să aleagă hibrizii şi soiurile care s-au dovedit cât mai tolerante la condiţiile climatice nefavorabile. Noul an porneşte cu o rezervă de apă scăzută în sol şi consider că trebuie perfecţionate tehnologiile semănatului - nu poţi lăsa terenul după recoltare 2-3 săptămâni nelucrat. Sau chiar luni şi apoi să nu mai poţi intra să lucrezi. Cu cât îl laşi astfel mai mult timp, se evaporă apa din sol - atât de necesară pentru începutul vegetaţiei plantelor. Mai mult, apa are un rol important pentru ca plantele să facă faţă iernii, culturile trebuie să intre într-un anumit mod de pregătire: la grâu se numeşte călire.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Valeriu Tabără: «Mintea unui cercetător trebuie să rămână liberă»

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT