Valeriu Tabără: „Nu putem atinge obiectivele strategiilor europene fără biotehnologii”

​Prezent la congresul APPR din acest an, Valeriu Tabără, președintele ASAS, a reiterat încă o dată importanța biotehnologiilor și accesul la noile metode de ameliorare a plantelor pentru progresul agriculturii europene și pentru a atinge țintele prevăzute la nivel european pentru a avea o agricultură mai verde și mai prietenoasă cu mediul înconjurător. 

​„Am extrem de multe semne de întrebare asupra modului în care tratăm noile tehnici de ameliorare la nivel european. Dacă cineva crede, și o spun cu voce tare și cu argumente, că „Green Deal”, respectiv „Pactul Verde European”, îl putem face cu metode clasice de producție se înșală amarnic.
Același lucru susțineam și în urmă cu 20 de ani, când au apărut ordonanțele care reglementau anumite culturi în România începând cu 1 ianuarie 2007.”
Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră în procesul de integrare europeană, organismele modificate genetic obținute prin tehnicile biotehnologiei au fost supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare.
Mai precis, cultivarea de plante transgenice, cu precădere soia modificată genetic, cultivată la acea vreme pe scară largă de fermierii români, a fost interzisă de la momentul aderării României la UE.
„Unde am ajuns? Mă întreb dacă cei care ne-au impus atunci restricții plătesc astăzi? Nu cred. România a pierdut miliarde de euro.”
Uniunea Europeană înregistrează deficit de proteaginoase. În prezent, aceste culturi ocupă numai 3% din suprafața arabilă a UE și furnizează doar 30% din proteaginoasele consumate ca furaje. Tendința la nivel european este de a reduce treptat importurile și încurajează cultivarea acestor plante.
„Va fi una dintre bătăliile noastre, de a aduce soia la locul care i se cuvine.”
Țările care au adoptat ultimele tehnologii de editare genetică obțin progrese substanțiale din punct de vedere agricol.
„În lume avem două tipuri de agricultură, iar cea bazată pe descoperirile din genomică modernă înregistrează rezultate excepționale sub aspect cantitativ și calitativ, dar mai ales economic.”
Președintele academiei a mai adus în discuție rolul pe care îl poate juca agricultura în reducerea emisiilor de carbon.
„Unde vom putea face mai bine acumularea de carbon și sechestrarea carbonului dacă nu în plantă sau în substanța organică din sol, despre care nu prea vorbim?
Mă surprinde faptul ca încă discutăm, de mai bine de 1 an, dacă metodele de genetică sunt bune sau nu, în timp ce alte țări se dezvoltă în mod senzațional.”
„Dacă vreți să știți: porumbul actual este modificat genetic, iar diferența majoră este aceea că inițial boabele nu au fost în știulete, ci în panicul. Dacă ne uităm la strămoșii porumbului o să vedem că este vorba despre o schimbare majoră.”
De asemenea, fostul ministru al Agriculturii a acuzat faptul că metodele moderne de cercetare sunt blocate și ca se impun anumite direcții de studiu oamenilor de știință.
„Sentința pe care a dat-o Curtea Europeană de Justiție în domeniul metodelor de cercetare - pentru că nu pot să spun că este o hotărâre, este egală cu ce a făcut inchiziția. Nu ai voie să oprești gândirea. Nu ai voie să oprești soluțiile noi care vin și dau progresul.”
 
Direcții noi de cercetare
ASAS este implicată în multe proiecte de cercetare la nivel național și internațional.
Potrivit lui Tabără, în viitor se va discuta din ce în ce mai mult despre modul în care sunt privite alimentele: sub aspect medical sau nutrițional.
„Revenim la ce spunea Hipocrate în antichitate și ceea ce se discută acum la marile reuniuni internaționale: aliment sau medicament? Una dintre marile preocupări este eliminarea moleculelor sintetice din medicamente, produse cosmetice, din oriunde și readucerea moleculelor naturale de același tip. Partea de aliment sănătos este fundamentală și asta înseamnă că trebuie să lucrăm la calitate. De exemplu, noi colaborăm cu Institutul de Cercetare din Egipt în privința îmbunătățirii conținutului bobului de grâu în microelemente. În zonele deșertice oamenii au carență de zinc și astfel vom pune pe masă pâine bogată în microelemente și nu mai venim cu suplimente pentru care se cheltuie mulți bani. Urmează să găsim acei oameni, cultivatori mari, și să punem în practică această tehnologie cu care apoi sa ieșim în piață. Încercăm să facem acest lucru și la porumb.”
Academicianul a adus în discuție și munca de cercetare în direcția creșterii nivelului de toleranță al plantelor la secetă.
„Ne interesează randamentul de valorificare a apei în plantă. La această dată se colectează genele de rezistență la secetă. Portulaca oleracea (iarba grasă) pe care o vedeți verde vara, în luna august, prezintă importanță pentru ceea ce înseamnă transfer genetic pentru rezistența la secetă. Noi nu o să putem să construim o agricultură durabilă, și o spun de mult timp, cu Bărăganul uscat de la 1 iulie până în iarnă. Aici nu mai este agricultură verde, însă potențialul este formidabil pentru că noi, amelioratorii, nu am atins parametrii cu plantele pe care le cultivăm in ceea ce privește toleranța la secetă. Cine mă oprește să transfer gene de la sorg la porumb? Cine mă oprește să lucrez la arhitectura plantei sau la arhitectura sistemului radicular?”
Obiectivul cercetărilor este să crească rezistența naturală a plantelor la secetă.
Sistemele de irigații pot rezolva doar într-o anumită măsură efectele secetei și ale arșiței atmosferice. Obiectivul este crearea de hibrizi și soiuri care să aibă toleranță cât mai crescută la aceste fenomene.
 
La finalul discursului său, Tabără le-a spus fermierilor să „cucerească piața și locul acolo unde ajung produsele agroalimentare autohtone, fie că este vorba de materie primă sau de produse prelucrate”.
Domnia sa a mai precizat următoarele: „Consider că intrarea în clubul exportatorilor de grâu la nivel mondial nu a fost o treabă simplă și România nu trebuie să iasă din el, dar nu trebuie sa fie și un mare exportator de porumb, ci de carne și alte produse.”
 
Ana Ioniță