Valorificarea producției și situația piețelor

​Invitat la evenimentul din data de 12 ianuarie a.c., organizat de Grain Bags privind depozitarea producției agricole în silobag-uri, Cezar Gheorghe, analist expert și consultant pentru comerțul cu cereale, a făcut câteva recomandări fermierilor prezenți cu privire la strategia de valorificare a recoltelor.

​Pentru început, domnia sa a subliniat volatilitatea pieței de cereale și că, în aceste condiții, fermierii trebuie să își aleagă cu grijă momentul de valorificare și să ia în considerare cinci factori esențiali: cererea și oferta din origini și destinații, vremea, bursa, rapoartele furnizate de organismele importante și situația geopolitică.
„Toate se îmbină în permanență, se schimbă de la o zi la alta, ca într-un puzzle. Astăzi trebuie să ne bazăm pe informația corectă și să înțelegem contextul în care ne aflăm.
Fermierul trebuie să își calculeze extrem de bine costul de producție per hectar și să aibă o gândire de antreprenor. Plecând de la acest calcul foarte strict, agricultorul poate să estimeze niște niveluri de preț la care poate să se declare satisfăcut. Vânzarea ar trebui să fie evitată, și chiar o recomand, în presiune de recoltă. Există foarte multe instrumente care pot să acopere riscurile de piață. Se poate valorifica prin contracte forward (la termen) 15 - 20% din recoltă în lunile decembrie – ianuarie, se pot face operațiuni de hedging (de protejare), astfel încât să securizezi pe bursă un nivel de preț fără să ai niciun risc față de scăderea pieței și să urmărești cu foarte multă atenție informațiile din piață și să capturezi acele vârfuri de preț (spike-uri) însă, cu toată răspunderea, afirm că niciodată nu trebuie să alergăm după prețul cel mai mare, căci acesta îl vom afla cu toții abia după ce el a trecut.
Un alt aspect pe care vreau să îl subliniez este că fermierii trebuie să înțeleagă că dacă în România nu este o producție bună de grâu într-un anumit an nu înseamnă că în lumea întreagă nu se face grâu. Aceasta a fost capcana în care anul trecut au căzut foarte mulți agricultori. Rusia are 25,5 milioane de tone stocate în ferme, o situație nemaiîntâlnită și un nivel de export până la această dată de 25, chiar 26 tone, iar ținta este de 43 milioane tone.
Recolta veche nu va mai putea fi sub nici o formă valorificată la nivelurile pe care le-am văzut în vară iar în această perioadă cumpărătorii își schimbă comportamentul, denumit „hand to mouth”, în sensul că se mai uită în debara ca să vadă câtă marfă mai au și țin seama și de noua recoltă care vine, iar evaluările sunt pozitive. Lucrurile arată foarte bine la nivel European și în estul Europei (Rusia și Ucraina).
Nu avem vreo speranță că prețul grâului din noua recoltă va urca, ci mai degrabă se va stabiliza. Dacă astăzi cineva va dori să încheie un contract forward va obține un preț maxim de 245, poate 250 euro per tonă.
Momentan, producția de grâu din UE este estimată la 128,7 milioane tone. În România culturile de grâu arată foarte bine și indicele NDVI de la sfârșitul lunii decembrie arăta o stare de vegetație bună. În Rusia culturile nu arată rău deloc și să nu uităm că această țară va avea stocuri din anul trecut.”
În ce privește porumbul, specialistul a declarat că prețul este susținut în acest moment datorită cererii, putând înregistra creșteri în perioada următoare.
„Pentru cei care mai au stocuri de porumb este încă bine și nu trebuie să intre în panică.
În Ucraina porumbul a rămas în mare parte nerecoltat din cauza ploilor (aproximativ 7 - 8 milioane tone) și uscarea costă enorm acolo, ajungând până la 55 dolari/tonă însă din Ucraina a venit producția din 2021 care a fost transportată prin România către alte destinații.
În Argentina este de multe luni o perioadă secetoasă, ajungându-se cu însămânțarea porumbului la aproximativ 80% din suprafață, însă procentul de bun spre excelent este de maximum 13%, în scădere cu 2% față de săptămâna trecută. Așadar, nu stau bine însă nimeni nu poate să evalueze în acest moment corect situația.
Brazilia, care acum se află la prima recoltă de porumb, înregistrează scăderi de 1,4 - 1,6 milioane tone.
Un alt factor care va crea cerere în curând este China, care a ieșit din politica Covid „0” și a traversat vârfuri pandemice extrem de mari, dar care când se vor deschide vor crea foarte multă cerere. Mai devreme de trimestrul II nu vor crea această cerere. Astfel, prețul porumbului este susținut pentru moment - s-ar putea să mai vedem creșteri de 5 poate 10 euro per tonă în perioada următoare, însă grâul se va agăța efectiv ca un bolovan și nu îl va lăsa să crească.”

​„Rapița reprezintă materia prima principală în producția de biodiesel și cei mai importanți producători sunt Canada și țările din Uniunea Europeană - fiecare generând o producție de 20 de milioane tone. Trebuie luată în calcul și Australia, care ne-a surprins cu o producție foarte mare, de 7,2 milioane tone, față de 6,7 tone cât producea în mod normal. Astăzi în UE s-a semănat mai multă rapiță decât în sezonul trecut.
Există totuși o susținere în prețul rapiței: Australia și Canada vor începe însămânțarea în lunile martie - aprilie și va trebui să urmărim îndeaproape evoluția culturilor de acolo căci putem avea surprize.”
 
În privința prețului florii soarelui, Cezar Gheorghe a afirmat că are potențial de creștere, dar nu va mai ajunge la nivelul de anul trecut, din luna martie.
„Nu vom mai vedea niciodată prețul de 1.150 dolari/t, dar poate că va ajunge la un nivel de 570 și poate cu puțin noroc 585 dolari/t. Deja vedem astăzi creșteri, procesatori care oferă 555 - 560 dolari/t față de 525-530 dolari/t, cât se oferea înainte de sărbători. Să nu uităm că Rusia este extrem de agresivă în a vinde uleiul brut de floarea-soarelui. India este cel mai mare cumpărător, ea cumpăra din Ucraina anual 2 milioane tone, dar acum Rusia le-a luat cu nonșalanță locul. Atâta vreme cât Rusia are taxe „0” la export și va genera acest export, prețul semințelor și, implicit, al uleiului va fi ținut oarecum în frâu.
Ceea ce ar putea să conducă la o creștere mai mare a prețului la semințele de floarea-soarelui este factorul soia. De exemplu, dacă producția de soia din Argentina suferă deprecieri foarte mari va trage în sus prețurile la celelalte uleiuri.”
 
În cadrul prezentării sale, analistul a dorit să le transmită fermierilor că este benefic pentru ei să își facă o rețea de colaborare cu mai mulți parteneri pentru a se bucura de o anumită predictibilitate.
„În urmă cu 2 ani am făcut o statistică care arata faptul că un fermier sună atunci când vrea să vândă marfa la 2,5 cumpărători și atât. Consider că trebuie să iasă din zona de confort și să caute parteneri solizi care să genereze în mod efectiv predictibilitate.”
 
Ana Ioniță