Vasile Golgojanu, viceprimarul din Izbiceni, a devenit «tomatolog»

Într-o localitate cu peste 1.000 ha cultivate cu legume, din care jumătate în solarii, aproape 99% din cele 1.500 de familii din Izbiceni, județul Olt, se ocupă cu legumicultura. Nu putea scăpa tocmai vicele de această îndeletnicire, mai ales că și primarul, Mircea Velica, este, cum s-ar fi spus pe vremea comuniștilor, „legumicultor de frunte“. Anul acesta a ieșit pentru a doua oară cu roșii timpurii pe piață. Dar nu va mai încerca o a treia cultură, pentru că nu i-a mers anul trecut.

Viceprimarul cultivă roşii în spaţiu protejat pe aproape 4.000 mp

Are cinci solarii moderne, fiecare de circa 7-800 mp, toate ridicate în regie proprie. A accesat doar Măsura 141, „o sumă modestă, dar foarte bună”. În rest, a folosit banii lui, din profitul rămas în urma comercializării producției. Solariile sunt cu folie dublă, prevăzute cu două rânduri de manivele ridicătoare, fiecare cu centrala lui termică pe combustibil solid. Și centralele sunt construite în regie proprie. Fiecare în parte a costat cam 10.000 lei. A avut noroc cu priceperea și îndemânarea băiatului cel mare, Irinel, care lucrează la Romstal, în Corabia. În timpul liber se ocupă și el de cultivarea roșiilor împreună cu părinții. „E o afacere de familie“, subliniază vicele. Doar răsadnița are o centrală profesională, cu sursă de rezervă tip acumulator, care asigură timp de trei ore curentul necesar funcționării normale în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică. Dacă pana durează mai mult, se pune în funcțiune generatorul de curent. „Trebuie să avem toate variantele pregătite, pentru că altfel rămânem cu degetul în gură“, spune Vasile Golgojanu. Încălzirea solariilor funcționează pe principiul tunelelor cu aer cald (tunelele sunt din folie). În aceeași vreme, se întinde și folia suplimentară de la înălțimea de 1,8 m, pentru ca volumul de încălzit să se micșoreze semnificativ. Acest sistem asigură un schimb rapid de căldură. Centralele funcționează cu lemn și cărbune. Fiecare plin al focarului ajunge pentru menținerea temperaturii din solar la circa 16 grade, aproximativ șase ore, la o temperatură medie în exterior de 0 grade Celsius. L-au ajutat mult și termometrele electronice care funcționează ca termostat. Așa că ventilatorul de alimentare cu aer cald pornește la comanda acestora, maximizând consumul de combustibil. Cu toate aceste măsuri, tot s-a înregistrat un consum de peste 20 t de lemn și tot atâta cărbune. „Iar când faci roșii timpurii, este ca și atunci când ai copil mic: somnul nu mai este somn. Trebuie să fii cu grijă, totdeauna pregătit să intervii, mai ales la răsaduri“, subliniază Vasile Golgojanu. În răsadniță, pe vatră, a folosit polistiren de 5 cm ca strat izolator între recipientele de plantat și sol, iar pentru ca răsadul să fie sănătos și cu tulpina groasă a folosit cinci lămpi olandeze pentru a le asigura lumină pentru încă trei ore pe zi.

«La 1 mai am mâncat prima roşie, iar pe 6 mai am început primul culesul»

„Chiar de Paștele comuniștilor“, spune cu umor Vasile Glogojanu. „Răsadul mi l-am făcut eu. Am luat semințe de la magazinul băiatului primarului cu circa 40 de bani bucata. Soiul bulgăresc Paris F1. Destul de asemănătoare cu Prekosul, care a devenit emblematic pentru roșia de Izbiceni. „Am pus semințele la încolțit pe 26 și 27 decembrie, iar peste o lună fix, pe 26 și 27 ianuarie am trecut la repicat. Pe 28 februarie, chiar înainte de mărțișor, am plantat toate cele 14.000 de răsaduri. Am avut și zilieri care m-au ajutat să termin într-o zi totul“, a ținut să precizeze fermierul nostru în vârstă de 65 de ani. Când am ajuns la solariile vicelui, pătlăgelele din seria a doua erau deja mari. Le-a stopat creșterea prin cârnire la a șaptea inflorescență. Legarea o face simplu, fără inele. Fertilizarea o realizează, în principal, cu gunoi de grajd. Dar îl ajută mult solul, care este „un cernoziom pur“, spune vicele „tomatolog“. Mai folosește și superfosfat, împreună cu sulfat de potasiu, „pentru rădăcini puternice și polenizare bună“. Pentru polenizare a folosit bondari. Cultura a doua de roșii a început-o pe 10 iunie. Acest ciclu se va termina în jurul datei de 20 august. Anul trecut a încercat cu o a treia cultură, de ardei capia, dar și de tomate, însă nu a mers prea bine. „Ardeii s-au copt cât decât, dar roșiile, deși erau dulci, au rămas verzi. Lipsa soarelui își spune cuvântul“, ne împărtășește din experiența sa Vasile Golgojanu, viceprimar din 2007 și grădinar de când se știe. A absolvit Școala Tehnică Sfântu Gheorghe din Deva, este căsătorit și are doi copii. Și doi nepoți, deocamdată. Nepoții i-a dăruit cel de-al doilea copil, care este jurist la Craiova. În final am vorbit și despre cum vinde producția, dacă este asociat sau prins în vreo inițiativă. Anul trecut a avut un contract cu cooperativa Dor de gust.

„Până la urmăm se pare că Agricover a renunțat, dar este adevărat că nici fermierii nu s-au ținut de contracte. Încă nu suntem pregătiți pentru a livra marfă în supermarket. Este însă nevoie de cooperative. Este, de fapt, singura șansă să rezistăm concurenței europene, și nu numai“, a încheiat viceprimarul-legumicultor.

Tudor CALOTESCU